 |
 |
| Evul mediu |
 |
Chestiunea orientală şi ţările române
Transilvania ocupată de habsburgi a încetat să mai reprezinte un principat autonom.
■ Moldova şi Ţara Românească au fost reprezentate pe arena internaţională, dar cu autoritatea mult ştirbită (de prezenţa regimului fanariot) ;
■ înfrângerile militare suferite de turci şi răscoalele interne au provocat decăderea Imperiului Otoman;
■ Rusia şi Austria, noi pretendenţi la „moştenirea otomană”, desfăşoară acţiuni cu caracter expansionist, în special pe seama spaţiului românesc;
■ între 1711-1821 ţările române acceptă desfăşurarea a şase războaie, să întreţină unităţile militare beligerante, să presteze obligaţii în bani, produse şi să sufere jafuri şi distrugeri. Din 1769 şi până la jumătatea secolului următor, doar ocupaţia rusă în Moldova şi Ţara Românească a costat circa 200 milioane lei aur.
Războaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Ţărilor Române şi consecinţele lor
În secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea pe teritoriul ţărilor române s-au desfăşurat şase războaie între Rusia, Austria şi Poartă: 1710-1711; 1716-1718; 1736-1739; 1768-1774; 1787-1791 (1792), 1806-1812.
■ între 1716-1718 Poarta a luptat cu Austria şi Veneţia pentru a anula pacea de la Carlowitz:
■ în Ţara Românească domnea Nicolae Mavrocordat (1715-1716) şi în Moldova, Mihai Racoviţă (1715-1726);
■ Nicolae Mavrocordat, în conflict cu boierimea filohabsburgică, este prins de austrieci şi închis la Sibiu şi înlocuit cu fratele său Ioan Mavrocordat (1716-1719);
■ în Moldova, Mihai Racoviţă a reuşit cu ajutorul tătarilor să zdrobească gruparea filohabsburgică;
■ prin pacea de la Passarowitz (Pojarevaţ), turcii cedează habsburgilor Banatul şi Oltenia, nordul Serbiei şi al Bosniei;
■ în 1736 împăratul Carol al VI-lea încurajat de acordul între Rusia şi Austria din 1726 şi de războiul purtat de turci cu perşii, începe un nou război cu Poarta;
■ trupele ruse conduse de generalul Münich au cucerit Azovul, Oceakovul, Hotinul şi au ocupat Moldova; domnul Grigore al II-lea Ghica (1735-1739 şi 1739-1741) a fugit din Iaşi:
■ prin pacea de la Belgrad, din 1739, Rusia primeşte Azovul, Imperiul Otoman primeşte Serbia, Oltenia revine Ţării Româneşti;
■ în 1758 a avut loc prima incursiune tătărească în ţările române;
■ în 1768 Poarta declară război Rusiei:
• forţele ruseşti ocupă Moldova şi Ţara Românească înlăturând domnii fanarioţi;
• succesele ruseşti de la Bucureşti (1769), Cahul şi Largu (1770) determină efervescenţă în rândurile partidei naţionale. În 1772 la congresul de la Focşani au înmânat un memoriu invocând capitulaţiile prin care cer proclamarea independenţei sub protecţia puterilor creştine:
• turcii vor cere pace. Prin pacea de la Kuciuk-Kainardji (1774) Rusia şi-a inaugurat protectoratul asupra ţărilor române. Habsburgii ocupă zona de nord a Moldovei (Bucovina);
■ Ecaterina a II-a (1762-1796) a schiţat un proiect de împărţire a Imperiului Otoman în care a atras şi pe habsburgi în 1782. Sub denumirea de „Proiectul grecesc” Austria şi Rusia urmau să-şi împartă teritoriul otoman. În partea europeană trebuia să se refacă Imperiul Bizantin. Ţările române formau un stal tampon sub numele de „Regatul Daciei” condus de un principe creştin:
■ războiul ruso-austro-turc din 1787-1791 (1792) a izbucnit în urma încercării de a pune în aplicare „planul grecesc”;
■ turcii au fost înfrânţi la Focşani şi lângă Râmnic (1789), la capul Caliacra (1790) şi au pierdut Hotinul şi Oceakovul;
■ în Ţara Românească, austriecii au întâmpinat rezistenţa domnului Nicolae Mavrogheni (1786-1790); cu greu a reuşit prinţul de Coburg să ocupe Bucureştiul;
■ habsburgii, presaţi de izbucnirea Revoluţiei franceze, au semnat pacea de la Șiştov în 1791;
■ în 1792 prin pacea de la Iaşi cu Rusia, Turcia a cedat Oceakovul şi teritoriul dintre Bug şi Nistru. Rusia ajunge vecina ţărilor române;
■ un nou conflict între Rusia şi Turcia s-a desfăşurat între 1806-1812, sub pretextul înlocuirii abuzive a domnilor români de către turci; armatele ţarului Alexandru I (1801-1825) au ocupat ţările române;
■ prin pacea de la Bucureşti 16/24 mai 1812 Rusia a mai cotropit încă un teritoriu românesc, Basarabia, partea Moldovei dintre Prut şi Nistru.
Cesiuni teritoriale pe seama spaţiului românesc
În condiţiile războaielor din secolul al XVIII-lea, a ştirbirii autonomiei interne în cadrul regimului fanariot, ţările române au fost supuse şi unor cedări teritoriale.
■ în 1713 - Hotinul a fost transformat în raia turcească alături de Giurgiu, Tunul, Brăila, Tighina;
■ în 1718 - în urma păcii de la Passarowitz, Oltenia a trecut sub administraţia austriacă:
• era condusă de Gheorghe Cantacuzino, fiul lui şerban Cantacuzino, ajutat de un consiliu format din 5 persoane
• a început o exploatare fiscală; s-a fixat birul şi s-au păstrat patru impozite indirecte: deseatina, goștina, tutunăritul, oieritul;
• episcopia Râmnicului a fost trecută de habsburgi sub ascultarea episcopului de Belgrad şi a mitropolitului sârb de la Carlowitz. Mulţi localnici au trecut la sudul Dunării, pe valea Timocului şi în Muntenia;
• în urma războiului din 1736-1739, prin pacea de la Belgrad, Oltenia revine în hotarele Ţării Româneşti;
■ cele mai dureroase pierderi au fost cele ale Bucovinei şi Basarabiei;
■ în 1772, cu prilejul primei partajări a Poloniei, habsburgii anexează Pocuţia şi Galiţia;
■ prin convenţia de la 7 mai 1775 de la Constantinopol, Poarta a cedat habsburgilor nordul Moldovei. Ulterior prin convenţia de la Palamutka, s-au mai răpit 46 de sate româneşti, în ciuda opoziţiei domnitorului Grigore al III-lea Ghica, care a plătit cu viaţa gestul său curajos. Habsburgii au rupt din trupul ţării Bucovina; până în 1780 s-a aflat sub ocupaţie militară austriacă, apoi a fost alipită Galiţiei;
■ la începutul războiului din 1806-1812 dintre Rusia şi Turcia, conform unui acord secret franco-rus, Moldova şi Ţara Românească au fost ocupate de trupele ruse;
■ la întrevederea de la Erfurt din 1808, Napoleon I a sprijinit ideea ţarului Alexandru I de a ocupa ţările române;
■ rezistenţa turcilor şi complicarea situaţiei internaţionale îl determină pe ţar să ceară doar Moldova până la Siret, iar mai apoi doar până la Prut;
■ în tratativele de pace de la Bucureşti din 1812 purtate prin intermediul bogatului negustor Manuc-bei, dragomanul Dumitrache Moruzi a fost cumpărat de ruşi pentru a tăinui sultanului o scrisoare a lui Napoleon I care informa Poarta despre începutul campaniei sale împotriva Rusiei;
■ deoarece începuse expediţia lui Napoleon, Alexandru I a grăbit încheierea păcii.
■ prin pacea de la Bucureşti din 1812, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat de Rusia; denumirea de Basarabia a vizat iniţial zonele de sud, apoi s-a extins la nivelul întregului teritoriu.
