Anul 1940 Perioada anilor 1941-1944 Statul legionar 23 august 1944 Urmările războiului

Poziţia României faţă de cel de-al doilea război mondial

Declaraţia guvernamentală din 4 septembrie, aprobată de Consiliul de Coroană din 6 septembrie 1938 stabilea că obiectivul politicii externe a României era: să asigure buna înţelegere cu toţi vecinii; apărarea fermă a graniţelor ţării; statele Înţelegerii Balcanice erau chemate să adopte o poziţie faţă de evenimente.

România acordă sprijin Poloniei care a avut un debut defavorabil în război. Tezaurul polonez, estimat la 230 milioane zloţi (45 milioane dolari) a tranzitat teritoriul României spre a fi îmbarcat pe un vas englez la Constanţa (12 septembrie 1939). După ce Polonia a fost atacată de Rusia care ocupase Basarabia şi Ucraina apuseană (17 septembrie 1939), guvernul român acceptă ca preşedintele polonez şi întreg guvernul să treacă frontiera în România (să nu desfăşoare activităţi politice). Au fost primiţi 100.000 refugiaţi polonezi, din care 60.000 militari. Atitudinea României nu s-a schimbat nici după asasinarea lui Armand Călinescu (21 septembrie 1939).

Acţiuni diplomatice româneşti în vederea salvării păcii în S-E Europei

Proiectul „blocul balcanic”, lansat de Jebel la 19 septembrie 1939 urmărea atragerea Bulgariei în Înţelegerea Balcanică, chiar şi în condiţiile satisfacerii unor revendicări teritoriale.

■ la 28 octombrie 1939 erau făcute propuneri pentru realizarea unui „bloc al neutrilor” în care să intre şi Înţelegerea Balcanică, Bulgaria, Ungaria, Italia.

- neutralitatea şi neagresiunea statelor membre între ele erau principiile noii alianţe;

- cele două iniţiative nu au dus la rezultate concrete datorită opoziţiei statelor vecine revizioniste şi susţinătorilor din umbră Germania şi Italia.

■ în primele luni ale anului 1940, Înţelegerea Balcanică era divizată;

- Turcia şi Iugoslavia solicitau României să facă concesii în faţa cererilor revizioniste ale ungurilor şi bulgarilor;

■ la 4 aprilie 1940, V.M. Molotov arată că există o chestiune litigioasă nerezolvată, aceea a Basarabiei

■ evenimentele derulate în următoarele două luni au îngrijorat guvernul român şi vor impune schimbarea politicii noastre externe:

•  trupele Reichului ocupă Belgia şi Olanda

•  intrarea iminentă a Italiei în război

•  la frontiera răsăriteană a României erau masate 35 divizii sovietice

■ la 28 mai 1940, primul ministrul Gh. Tătărescu remite ambasadorului german Fabricius o notă în care arată îngrijorarea pentru situaţia de la frontieră

- răspunsul german din 2 iunie 1940 arată interesul pentru colaborarea cu România