Divinităţile grecilor
Zeus
Afrodita
Apollon
Ares
Artemis
Athena
Demeter
Dionysos
Hefaistos
Hera
Hermes
Poseidon


Hefaistos         Hefaistos (în limba greacă Ἥφαιστος)
 a fost zeul focului, al prelucrării metalelor şi pietrei, al meşteşugurilor, al fierarilor, sculptorilor şi artizanilor, al vulcanilor;
 a fost descris ca un bărbat puternic, urât, bărbos, şchiop, înzestrat cu unelte de fierar (ciocan şi cleşte), îmbrăcat într-un chiton care-i lasă umărul şi braţul drept descoperit şi având pe cap o şapcă ovală;
 atribute : uneltele de fierar – ciocanul, nicovala, cleşti; este meşter făurar, creatorul primei femei (Pandora);  
         Scrierile homerice spun că era fiul lui Zeus şi al Herei. În tradiţiile ulterioare se susţine că Hera, supărată că Zeus a avut o aventură cu Metis, urmată de naşterea Athenei, l-a conceput singură fără nici o contribuţie masculină. Această tradiţie este în dezacord cu povestea naşterii zeiţei Athena, care a venit pe lume în urma despicării capului lui Zeus cu un topor de către Hefaistos, ceea ce înseamnă că el era mai în vârstă decât Athena. O tradiţie mai târzie afirmă că Hefaistos a apărut din coapsa Herei.
         Tradiţia cea mai cunoscută arată că Hefaistos s-a născut slab şi şchiop de ambele picioare. Nemulţumită de felul cum arăta, mama sa l-a dispreţuit şi l-a aruncat de pe muntele Olimp. Căderea lui a durat o zi întreagă înainte de a ateriza în mare. Zeiţele mării Tethys şi Eurinome l-au salvat şi l-au dus la Lemnos, unde oamenii de pe insulă i-au acordat îngrijiri. A stat împreună cu zeiţele nouă ani, timp în care el a locuit într-o peşteră de pe fundul Oceanului, creând bijuterii pentru ele.
         În alte versiuni, se spune că Zeus l-a aruncat de pe muntele Olimp după ce Hefaistos a intervenit în apărarea mamei sale într-o ceartă cu Zeus. Această legendă spune că el a căzut timp de 9 zile şi 9 nopţi, după care a aterizat pe insula Lemnos. Aici el a construit un palat şi forjele sub un vulcan.
         Pentru a se răzbuna pentru că a fost respins de către mama sa, Hera, Hefaistos a creat un tron de aur magic pe care i l-a trimis pe muntele Olimp. Când Hera s-a aşezat pe tron, acesta a făcut-o prizonieră. Zeii de pe muntele Olimp după ce au încercat să o elibereze fără să aibă succes, i-au cerut lui Hefaistos să se întoarcă în Olimp ca să o elibereze, dar el a refuzat. Acum intervine Dionysos care, după ce îl îmbată cu vin pe zeul fierar, îl aduce înapoi în Olimp pe partea din spate a unui catâr. Aceasta este scena favorită în care este reprezentat Hefaistos în arta greacă. El o eliberează pe Hera doar după ce i s-a promis că-i va fi dată ca soţie zeiţa dragostei şi a frumuseţii, Afrodita.
         În Olimp, Hefaistos îşi avea palatul propriu, ce strălucea ca stelele. În el se afla atelierul lui dotat cu o nicovală şi douăzeci de foale care lucrau în ordinul lui. Aici el a făcut frumoase şi minunate lucrări – ustensile, bijuterii, arme şi armuri – pentru zei şi oameni. De asemenea, şi celelalte palate ale zeilor din Olimp au fost făcute de Hefaistos.
         Scrierile antice abundă în pasaje care descriu creaţiile sale efectuate cu o manoperă rafinată. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: trepiedele de aur care se mişcă singure, cele două servitoare de aur, armele lui Ahile, tronul pentru Hera,  colierul Harmoniei, taurii lui Eetes (regele Colhidei) care scuipau foc, sceptrul lui Agamemnon etc. Unele tradiţii îi atribuie crearea, la cererea lui Zeus, a primei femei – Pandora („toate darurile”) – şi chiar a întregului neam omenesc.
         Tradiţii mai târzii arată că este ajutat în atelierul său de mai mulţi ucenici ciclopi : Brontes, Steropes, Pyracmon şi alţii. Atelierul său nu se mai află în Olimp, ci în interiorul unei insule vulcanice.
         Tradiţiile îi atribuie lui Hefaistos mai multe soţii care au trăit în palatul său: în Iliada soţie îi este Charis, în Odiseea Afrodita, în Teogonia lui Hesiod – Aglaia (cea mai tânără dintre Graţii). Povestea infidelităţii Afroditei descrie modul prin care el a surprins-o pe soţia sa cu Ares (zeul războiului). Poemele homerice nu menţionează niciun urmaş al lui Hefaistos, dar scrierile de mai târziu arată că numărul copiilor lui este considerabil. În războiul troian a fost de partea grecilor, dar el a fost venerat şi de către troieni. De altfel, el a salvat un troian de a fi ucis de Diomede.
         Locul său preferat de pe pământ a fost insula Lemnos, unde îi plăcea să locuiască împreună cu piraţii sintians, dar şi pe alte insule vulcanice, cum ar fi Lipara, Hiera, Imbros şi Sicilia, unde avea locuinţe sau ateliere de lucru.
         Hefaistos este printre divinităţile masculine ceea ce este Athena printre divinităţile feminine. Ei i-au învăţat pe oameni arta care înfrumuseţează şi împodobeşte viaţa. Dar cu toate acestea, el a fost perceput ca fiind mult inferior Athenei. La Atena, ei au avut temple şi festivaluri comune. De asemenea, se credea că ambii au avut mari puteri de vindecare. Pământului lemnian (terra Lemnia), provenit de la locul pe care a căzut Hefaistos din cer, îi erau atribuite puteri de a vindeca nebunia, muşcăturile de şarpe şi oprirea hemoragiei. Preoţii ce îl serveau pe zeu ştiau cum să vindece rănile provocate de şerpi.
         Epitetele şi numele prin care Hefaistos este desemnat de către grecii anticii făceau aluzie, în general, la talentul său în artele plastice sau la figura lui sau la infirmitatea lui : „şchiopul”, „arămarul”, „meşteşugarul renumit”.
         Cultul său, răspândit iniţial în regiunile vulcanice din Asia Mică, s-a extins ulterior, se pare, numai în regiunile greceşti, trecând prin insulele ionice. Hefaistos era venerat în special în insula Lemnos, unde tradiţia locală plasa cea de-a doua cădere a sa. Numeroase alte insule îşi disputau însă onoarea de a adăposti fierăria sa divină. În Atena era venerat împreună cu Athena la templul Hephaesteum (cunoscut şi ca Theseum) şi în cadrul festivalului Chalkeia din ziua de 30 a lunii Pyanopsion. Grecii obişnuiau să aşeze mici statui ale zeului, sub forma unui pitic, lângă vatră.
         Cele mai faimoase mituri referitoare la Hefaistos includ :
căderea sa din Olimp,  după ce a fost aruncat de mama sa, Hera, nemulţumită de felul în care arăta;
capcana întinsă lui Hera, prin care a făcut-o prizonieră într-un tron blestemat şi întoarcerea sa în Olimp;
adulterul soţiei sale Afrodita, care a fost prinsă cu Ares într-o plasă de aur invizibilă pe când se aflau în pat; soţul înşelat i-a expus apoi, astfel legaţi, în faţa adunării zeilor;
crearea Pandorei, prima femeie, la comanda lui Zeus;
tentativa de viol a Athenei, în urma căreia sămânţa lui Hefaistos căzută pe pământ a dus la impregnarea Gaiei, care a dat naştere lui Erikhthonios;
crearea colierului blestemat pentru Harmonia prin care descendenţii ei erau condamnaţi la un lung ciclu de nenorociri;
războiul troian în care a luptat de partea troienilor zeul râului Skamandros;
crearea armurii lui Ahile la cererea lui Thetis, mama eroului.


hephaistos
Hefaistos îi dă lui Thetis armele create pentru Ahile
Detaliu vas (cca 490 - 480 î.Hr) - Antiken-museen din Berlin