Experienţa acumulată în construirea piramidelor a fost folosită de fiul lui Snefru, faraonul Keops (Hufu) care a construit cea mai cunoscută dintre piramide – Marea Piramidă de la Giseh. La fel ca şi faraonii dinaintea lui, imediat ce a urcat pe tron a şi început să planifice construirea casei sale pentru „eternitate” pe malul vestic al Nilului. De obicei, cimitirele egiptene din antichitate erau construite pe malul vestic al Nilului, fiindcă soarele „moare” (apune) în această parte a Nilului.
      Construirea piramidei era strâns legată de venerarea zeului soare Ra (Re) de la Heliopolis. Arhitecţii piramidei cunoscând importanţa locului de odihnă al faraonului, au proiectat piramida având laturile sale orientate spre punctele cardinale nord, sud, est şi vest. Cerinţele religioase ale acelor timpuri au făcut ca intrarea în piramidă să fie făcută în partea nordică, îndreptată spre steaua polară.
      Dimensiunile piramidei erau:
            • înălţimea sa era de 145,75 m (din care azi lipsesc circa 10 m)
            • laturile piramidei au fiecare 229 m (cu o diferenţă de 20 cm între cea mai lungă şi cea mai scurtă)
            • unghiul de înclinaţie al laturilor este de 54 de grade şi 54 de minute
      Pentru construcţia sa se estimează că au fost folosite 2.300.000 de blocuri de piatră, cu greutatea între 2 şi 15 tone. Piatra era din calcar şi era adusă de la carierele de piatră din Tura. Examinarea structurii arată că Marea Piramidă a suferit cel puţin trei schimbări de plan în timpul construcţiei. Planul iniţial era să se sape o cameră mortuară subterană la mare adâncime, ceea ce aproape a fost realizat, dar foarte curând a fost abandonat, pentru a se construi o a două cameră funerară amenajată în corpul piramidei (numită în mod eronat „Camera Reginei”) şi la care se ajungea printr-un coridor prelungit ce urca spre o galerie mare până la a treia cameră cu pereţii din granit, care adăpostea sarcofagul fără capac al defunctului. În pereţii de nord şi sud ai piramidei au fost observate tuburi lungi, care ajungeau până în exteriorul piramidei (cel mai lung măsoară 47 m şi este înalt de 8,5 m.
      Al patrulea faraon din dinastia a IV-a, frate sau fiu al faraonului Keops, a fost Kefren (Hafra). El a fost constructorul celei de a doua piramide de la Gizeh (înălţime 144 m, iar latura de 215 m).
      A treia piramidă, înaltă de 66,40 m şi cu latura de 108 m aparţine lui Mykerinos (Menkaura). Cele trei piramide formează un complex funerar unic, care chiar dacă sunt distanţate între ele relevă o unitate prin realizarea arhitectonică în sine.
      Piramidele erau construite într-un complex arhitectural din care făceau parte mai multe grupuri de clădiri, ce includeau temple, capele, alte morminte şi ziduri masive. De asemenea, rămăşiţe ale unor bărci funerare au fost aduse la suprafaţă de arheologi, cele mai bine conservate fiind cele de la Gizeh.

      Piramide mai mici au continuat să fie construite încă timp de 1.000 de ani. Unele au fost descoperite, iar altele rămân să fie descoperite, multe dintre ele fiind încă îngropate în nisip. Dar fiindcă a devenit evident faptul că piramidele nu au oferit protecţia dorită pentru corpurile mumificate ale regilor (au devenit ţinte ale tâlharilor), mai târziu regii au fost îngropaţi în morminte ascunse, tăiate în stânci de piatră.