Historia magistra vitae

b1
RELIGIA

Sărbătorile la romani au un caracter religios, fiind organizate în cinstea unui zeu cu ocazia unor sacrificii religioase. Unele au dăinuit la popoarele latine, deci şi la români, până astăzi. Erau zile libere în care se organizau sacrificii, procesiuni şi ceremonii sacre într-un cadru public sau privat.

Sărbătorile publice sunt împărţite în:

■ conciptivae – în general, aveau legătură cu viaţa agrară şi aveau date mobile;

■ stativae – sunt în număr de 61 pe an şi sunt înscrise în calendar la date fixe (exemple: calendele din martie, iunie, octombrie, idele lui Jupiter, nonele din iulie etc.);  

■ imperativae – sunt organizate în urma unei întâmplări neprevăzute (ex. un miracol: o ploaie de pietre impunea rugăciuni spuse timp de 9 zile).

Sărbătorile nu se fac în zilele pare (excepţie fac doar Regifugium – 24 februarie, şi Eccuria – 14 martie) şi nu se organizau imediat una după alta. Sărbătorile militare se derulau în lunile martie şi octombrie, intervalul în care se desfăşurau războaiele.

Sărbătorile private sunt realizate în momentele importante ale vieţii romanului, atunci când îndeplineşte riturile de trecere (naşterea, majoratul, căsătoria şi înmormântarea). De asemenea, ele sunt organizate şi de grupuri de oameni ce au acelaşi preocupări sau ocupaţii.  

Sărbătorile cele mai importante erau:

■ 1 ianuarie: dedicată zeului Janus sau lui Anna Perrena;

■ 11 ianuarie: Juturnalia;

■ 15 februarie: Lupercalia, dedicată zeului Faunus (ocrotitorul împotriva lupilor) şi tinereţii lui Romulus – avea o acţiune purificatoare şi fertilizatoare;

■ 13–26 februarie: Parentalia (consacrată morţilor) şi Feralia;

■ 1 martie: Matronalia – calendele lui Martie, este sărbătoarea mamelor;

■ 14 martie: Eccuria – consacrată lui Marte, este deschiderea perioadei în care se purtau războaiele;

■ 17 martie: Liberalia – cinstirea lui Liber, ocazie cu care cei tineri îmbrăcau toga virila; echinocţiul de primăvară, sărbătorit timp de 5 zile (Quinquatrus);

■ 15 aprilie: Fordicidia – sărbătoarea seminţelor;

■ 21 aprilie: Palilia, serbarea întemeierii Romei,

■ 25 aprilie: Robigalia – înlăturarea ruginii grâului 

■ 28 aprilie, 3 mai şi 23 mai: Floralia;

■ 9, 11 şi 13 mai: Lemuria – alungarea spiritelor celor morţi venite să-i bântuie pe cei vii;

■ 29 mai: Ambarvalia – cu jertfa întreită, suovetaurilia (de porc, berbec şi taur);

■ 7 iunie: Vestalia;

■ 7 iulie: Nonae Caprotinae;

■ 23 iulie: Neptunalia – cinstirea lui Neptun pentru reţinerea apei în vreme de secetă;

■ 9 august: Vinalia rustica;

■ 17 august: Portunalia;

■ 21 august: Consualia;

■ 23 august: Volcanalia – sărbătoarea secerişului şi împotriva incendiilor;

■ 27 august: Volturnalia;

■ 24 august: sărbătoarea manilor, ca şi la 5 octombrie şi 8 noiembrie, când se dădea la o parte vestita lespede a strămoşilor: lapis manalis;

■ 25 august: Opiconsivia – începutul secerişului;

■ 11 octombrie: Meditrinalia – are loc culesul viilor

■ 15 octombrie: Equus October – încheierea perioadei în care s-au purtat războaiele;

■ 19 octombrie: Armilustrium – are loc purificarea armelor purtate în războaie;

■ 15 decembrie: a doua Consualia;

■ 17–23 decembrie: Saturnalia – marchează solstiţiul de iarnă;

■ 19 decembrie: Opalia – încheierea anului agricol.

Alte sărbători, precum Compitalia (cinstirea zeilor ce protejează la răscrucea drumurilor), aveau o dată mobilă.