Historia magistra vitae

b1
TIMP ȘI SPAȚIU

Aproximativ în jurul anului 2000 î.Hr. în Italia îşi fac apariţia populaţii nordice care se contopesc cu indigenii liguri şi siculi: de aici se crede că au luat naştere umbrii, sabinii şi latinii.

În prejma anului 1000 î.Hr. se remarcă dezvoltarea cetăţii Alba Longa, capitala Latium-ului.

● 814 î.Hr. – întemeierea Cartaginei de către fenicieni;

● 753 î.Hr. – întemeierea legendară a Romei; 21 aprilie 753 î.Hr. – este data tradiţională a întemeierii Romei – ab urbe condita;

● 753-715 î.Hr. - primul rege este Romulus; are loc războiul împotriva sabinilor; unirea latinilor (Roma quadrata – situată pe colina Palatină) cu sabinii (de pe colinele Viminal, Quirinal şi Esquilin); înţelegerea cu regele sabin Titus Tatius;

● 715-672 î.Hr. – este rege sabinul Numa Pompilius; sunt create instituţiile religioase ale romanilor;

● 672-640 î.Hr. – rege al Romei este sabinul Tullus Hostilius; duce o serie de războaie; în urma războiul dus împotriva Albei Longa populaţia acesteia este deportată, iar Roma care devine forţa dominantă din Latinium;

● 640-616 î.Hr. – regele sabin Ancus Marcius; sunt construite portul Ostia, podul Sublicius pe Tibru;

● 616-578 î.Hr. – primul rege etrusc Tarquinius Priscus Lucius (originar din Tarquinia); Roma cunoaşte o înflorire; sunt ridicate construcţii importante (templul lui Jupiter Capitolanus, Circus Maximus), sunt asanate mlaştinile (canalul colector Cloaca Maxima);

● 578-534 î.Hr. – regele Servius Tullius realizează reforma armatei şi a Constituţiei; prin reforma administrativă teritoriul oraşului este împărţit în districte administrativ-teritoriale (populaţia este împărţită în 5 clase după avere);

● 534-509 î.Hr. – rege este Tarquinius Superbus; sunt realizate mari lucrări; este alungat de Brutus, datorită fiului său care o răpeşte şi o siluieşte pe virtuoasa Lucreţia;

● 509 î.Hr. – sfârşitul regatului roman; etruscii sunt alungaţi din oraş şi Roma instaurează un guvern republican; pacea cu Cartagina; înfiinţarea republicii şi a consulatului roman;

● 494 î.Hr. – secesiunea plebeilor pe olina Aventin (se retrag pe Muntele Sacru – mons sacer); crearea tribunatului plebei – concilia plebis tributa (în fiecare an plebeii îşi aleg 2 tribuni);

● 488-486 î.Hr. – războiul împotriva volscilor;

● 458-457 î.Hr. – războiul împotriva ecvilor;

● 450 î.Hr. – este expusă în Forum Legea celor XII table (leges duodecim tabularum); sunt autorizate căsătoriile între patricieni si plebei (Lex Canuleia);

● 444-443 – realizarea unui colegiu format din 6 tribuni militare cu puteri consulare format şi din plebei;

● 406-396 î.Hr. – asedierea si cucerirea oraşului Veji;

● 390 î.Hr. - galii lui Brennus cuceresc Roma şi o jefuiesc (excepţie face Capitoliul – legenda gâştelor şi cea a lui Manlius Capitolinius);

● 367/66 î.Hr. – accesul plebei la consulat pentru prima oara; este abolit tribunalul militar; problema agrară – legile licinio-sextiene; plebeii au acces la funcţii în stat (pe parcursul a 40 de ani plebeii vor câştiga dreptul de a fi aleşi consuli, edili, dictator, cenzori, pretori, proconsuli);

● 343-341 î.Hr. – primul război împotriva samniţiilor;

● 326-312 î.Hr. – al doilea război împotriva samniţiilor; dezastrul militar duce la trecerea romanilor prin „furcile caudine” lângă Capua (în 321 î.Hr.);

● 310-290 î.Hr. – al treilea război împotriva samniţiilor; romanii înving la Bovianum (304), expansiunea samniţiilor şi a aliaţilor lor este oprită; după pace samniţii sunt obligaţi să efectueze serviciul militar;

● 306 î.Hr. – al treilea tratat dintre Roma şi Cartagina;

● 285-282 î.Hr. – luptele cu celţii; Roma îşi asigură dominaţia în centrul Italiei;

● 281-272 î.Hr. – război împotriva Tarentului; Pirrus (regele Epirului) venit în ajutorul acestuia după o serie de victorii (la Heraclea – 280, şi la Ascoli Satriano – 279) este înfrânt de romani la Beneventum; Tarentul se predă, iar după pacea încheiată Roma obţine concesii teritoriale; oraşele greceşti din sudul Italiei devin aliatele Romei;

● 265 î.Hr. – după supunerea Etruriei, Roma devine stăpâna Italiei, fără Galia Cisalpină;

● 264-241 î.Hr. – primul război punic; Sicilia devine prima provincie romană;

● 260 î.Hr. – victoria navală a lui Caius Duilius la Milatium;

● 256 î.Hr. – Attilius Regulus debarcă în Africa după victoria pe mare de la Economo; în anul următor Regulus cade prizonier;

● 242 î.Hr. – Lutatius Catulus îi înfrânge pe mare pe cartaginezi lângă insulele Aegates; pacea încheiată îi aduce Romei prima provincie romană;

● 240 î.Hr. – ia naştere literatura latină, cu primele opere ale lui Livius Andronicus şi Naevius;

● 238-233 î.Hr. – operaţiuni militare împotriva ligurilor;

● 238 î.Hr. – Corsica şi Sardinia devin provincii romane;

● 229-228 î.Hr. – o flotă romană luptă cu piraţii iliri;

● 225 î.Hr. – galii sunt definitiv înfrânţi la Telamon;

● 218-201 î.Hr. – al doilea război punic;

● 218 î.Hr. – Hannibal Cartaginezul cucereşte Saguntul, traversează Alpii, îi învinge pe romani la Ticin şi la Trebbia;

● 217 î.Hr. – romanii sunt din nou învinşi lângă lacul Trasimeno (iunie 217); dictatorul Quintus Fabius Maximus (Cunctator) îl ţine pe Hannibal departe de Roma;

● 216 î.Hr. – după cei înfrânge pe romani, în luna august, lângă Cannae, Hannibal se retrage la Capua;

● 216-204 î.Hr. – Hannibal aşteaptă zadarnic întăriri ca să reînceapă războiul; Roma se reface;

● 212 î.Hr. – romanii recuceresc Siracuza; moartea lui Arhimede;

● 211 î.Hr. – romanii recuceresc Capua;

● 207 î.Hr. – o armată a lui Hasdrubal, trimisă în ajutorul lui Hannibal, este înfrântă pe fluviul Metaurus;

● 215-205 î.Hr. – război şi pace cu Filip V al Macedoniei pe care Hannibal la chemat în ajutor;

● 204 î.Hr. – Scipio îşi conduce armata în Africa, şi Hannibal este astfel constrâns să părăsească Italia revine în Africa;

● 202 î.Hr. – Hannibal este învins de ătre Scipio la Zama Regia;

● 201 î.Hr. – pacea cu Cartagina; Cartagina îşi pierde puterea şi independenţa;

● 197 î.Hr. – într-un nou război, Filip V al Macedoniei este învins de către consulul Flamininus la Chinocefalos;

● 196 î.Hr. – consulul Flamininus proclamă independenţa oraşelor greceşti de sub hegemonia macedoneană; revolta sclavilor din Etruria;


● 195 - 190 î.Hr. – războiul Romei contra lui Antioh III al Siriei şi înfrângerea acestuia la Magnesia, pe Sipylus;

● 188 î.Hr. – pacea de la Apamea; Pergamul şi Bithynia devin aliaţii Romei; Roma deţine hegemonia în estul Mării Mediterane;

● 186 î.Hr. – o nouă revoltă a sclavilor în Apulia; senatul roman interzice cultul lui Dionysos la Roma şi în Italia;

● 171-168 î.Hr. – războiul contra lui Perseu al Macedoniei şi înfrângerea lui la Pydna;

● 149-146 î.Hr. – al treilea război punic; prosperitatea Cartaginei nu este pe placul Romei;

● 146 î.Hr. – Cartagina este asediată, cucerită şi distrusă de consulul Scipio Aemilianus;

● 146 î.Hr. – trădarea Corintului; Macedonia este cucerită şi devine provincie romană;

● 136-132 î.Hr. – revolta sclavilor din Sicilia conduşi de sclavul sirian Eunus;

● 133 î.Hr. – Scipio Aemilianus cucereşte şi distruge Numantia; Pergamul este lăsat moştenire romanilor de către regele Atal al III-lea – devine provincia romană Asia;

● 133 î.Hr. – Tiberius Gracchus este ales tribun al plebeilor; propune o lege agrară la care nobilii se opun; tensiunile create duc la asasinarea lui Tiberius;

● 125 î.Hr. – sunt create coloniile Aquae Sextiae şi Narbo; îşi face apariţia provincia Gallia Narbonensis;

● 123 î.Hr. – este ales tribun al plebei Caius Gracchus; încearcă reluarea reformei agrare a fratelui său , dar moare în urma tulburărilor apărute;

● 111–105 î.Hr. – războiul cu regele Iugurta al Numidiei; o parte a Numidiei devine provincie romană;

● 107 î.Hr. – reforma armatei realizată de consulul Marius;

● 102 î.Hr. – Marius îi înfrânge pe teutoni la Aquae Sextiae (Aixen- Provence);

● 101 î.Hr. – Marius îi înfrânge pe cimbri lângă Vercelli, la Campi Rudii;

● 102-100 î.Hr. – tulburări politice; Marius deşi ales consul de către populari reprimă sângeros revolta condusă de aceştia;

● 100 î.Hr. – Marius este făcut consul pentru a şasea oară;

● 90-88 î.Hr. – război social, împotriva socilor din Italia centro-meridională; se acordă cetăţenie romană italicilor – Lex Plautia Papiria;

● 88 î.Hr. – Sulla este ales consul al optimaţilor; marşul lui Sulla asupra Romei; fuga lui Marius;

● 86 î.Hr. – Sulla învinge la Cheronea o armată a lui Mitridate, regele Pontului; moare Marius; urmează o perioadă de teroare;

● 82-79 î.Hr. – dictatura lui Sulla; publicarea unor liste de proscripţie; sunt ucişi 90 de senatori şi 2600 de cavaleri;

● 79 î.Hr. – Sulla renunţă la dictatură şi moare după un an;

● 72 î.Hr. – ia sfârşit în Spania un lung război dus pentru înăbuşirea revoltei lui Sertorius;

● 74-64 î.Hr. – al doilea război împotriva lui Mitridate IV al Pontului;

● 72-71 î.Hr. – răscoala gladiatorilor şi sclavilor conduşi de gladiatorul trac Spartacus. Pretorul M. Licinus Crassus, ajutat şi de Pompeius înving revolta;

● 69 î.Hr. – Lucullus în Armenia;

● 67 î.Hr. – Pompeius pune capăt acţiunilor piraţilor din Mediterana;

● 64 î.Hr. – Pompeius reorganizează estul: Pontul, Siria şi Cilicia devin provincii romane;

● 63 î.Hr. – conjuraţia lui Catilina sub consulatul lui Cicero;

● 60 î.Hr. – Caesar, Pompeius şi Crassus se înţeleg între ei pentru a forma primul triumvirat;

● 58-51 î.Hr. – campania de cucerire a lui Caesar în Galia;

● 58-52 î.Hr. – perioadă de tulburări la Roma;

● 53 î.Hr. – Crassus îşi pierde viaţa în Orient, în războiul contra parţilor;

● 49-45 î.Hr. – război civil; Caesar trece în ianuarie Rubiconul împreună cu legiunile sale înarmate din Galia; războiul din Spania împotriva pompeienilor; în 48 î.Hr., războiul împotriva lui Pompei în Grecia; bătălia de la Farsala şi fuga lui Pompei; Pompei este ucis în Egipt de către Ptolomeu;

● 48-47 î.Hr. – războiul alexandrin; Caesar în Egipt împotriva lui Ptolomeu (incendierea bibliotecii din Alexandria); după victorie o instalează în fruntea Egiptului pe Cleopatra;

● 47 î.Hr. – Caesar îl învinge pe Farnace al Pontului la Zela (veni, vidi, vici);

● 47-46 î.Hr. – campania din Africa împotriva pompeienilor; victoria lui Caesar la Thapsus;

● 46-45 î.Hr. – campania din Spania împotriva susţinătorilor lui Pompeius; victoria lui Caesar la Munda;

● 45-44 î.Hr. – Caesar este numit dictator pentru an, apoi pe viaţă (dictator perpetuus) şi imperator, consul pe 10 ani, comandant suprem al armatei, Pontifex Maximus, tribun; au loc o serie de reforme, lucrări în construcţii;

● 44 î.Hr. – la 15 martie (Idele lui martie) Caesar este asasinat de către o conjuraţie senatorială condusă de C. Cassius şi M. Iunius Brutus;

● 43 î.Hr. – Antonius, Octavianus şi Lepidus se înţeleg să formeze un al doilea triumvirat limitat la 5 ani; Cicero este ucis din ordinul triumvirilor;

● 42 î.Hr. – Brutus şi Cassius sunt înfrânţi de către Antonius şi ucişi în ciocnirea de la Filippi (noiembrie);

● 40 î.Hr. – ciocnire la Perugia între forţele lui Octavianus şi cele ale lui Antonius; înţelegerea de la Brundisium prin medierea lui Mecena; împărţirea imperiului: Antonius primeşte estul, Octavianus vestul şi Lepidus Africa;

● 31 î.Hr. – bătălia de la Actium între Octavianus şi Antonius - 21 septembrie; victoria navală a lui Agrippa asupra flotei lui Cleopatra; Egiptul devine provincie romană;

● 29 î.Hr. – Octavianus, rămas singur stăpân, îşi celebrează triumful; revine la Roma şi închide porţile templului zeului Ianus în semn de pace;

● 27 î.Hr. – Senatul renunţă la putere şi-i conferă titlul de Augustus („cel venerabil”, „cel vrednic de cinste”); republica este înlocuită cu principatul;

● 27-25 î.Hr. – Spania este reorganizată Agrippa cucereşte întregul ţinut spaniol); Gallia este lăsată moştenire Romei de regele ei devine provincie romană);

● 20 î.Hr. – sunt retrocedate însemnele legiunilor luate de la Crassus şi Antonius de regele parţilor Pharaates IV în schimbul unei înţelegeri paşnice;

● 18 î.Hr. – legile din domeniul moravurilor interzic căsătoria dintre senatori foştii sclavi, aduc noi pedepse pentru adulter; Agrippa devine coregent pe o perioadă de 5 ani;

● 17 î.Hr. – este sărbătorit centenarul cetăţii Roma şi este proclamată pax Augusta (pacea mondială);

● 16-13 î.Hr. – sunt reorganizate provinciile Lugdunensis, Belgica, Aquitania de către Augustus;

● 15 î.Hr. – Drussus şi Tiberiu întreprind campanii militare până la Dunărea Superioară; sunt organizate noi provincii: Noricum, Rhaetia şi Moesia;

● 12 - 9 î.Hr. – războaie cu germanii conduse de Drussus şi Tiberius; frontiera este fixată pe Rin;

● 9 î.Hr. – pe Câmpul lui Marte este ridicat Altarul Păcii (Ara Pacis Augustae);

● 14 d.Hr. – 19 august, Augustus moare în vârstă de 76 de ani; Tiberius îi urmează la tron;

● 14-37 d.Hr. – Roma este condusă de Tiberiu; funcţionarii oficiali nu mai sunt aleşi popor ci de senat; revolta legiunilor din Pannonia şi Germania Inferior este înăbuşită de Germanicus;

● 37-41 d.Hr. – succesorul lui Tiberius este Caligula (Cizmuliţă), fiul lui Germanicus; redă dreptul poporului de a alege magistraţii; transformă Principatul lui Augustus în monarhie divină eleno-orientală (împăratul este asemenea unui zeu);

● 41-54 d.Hr. – Caligula este asasinat la 29 de ani; Claudius, fratele lui Germanicus, este ales de pretorieni ca urmaş la tron; întoarcerea la tradiţia lui Augustus (ordine administrativă); creşte influenţa femeilor din anturajul său (Messalina; Agrippina);

● 54 d.Hr. – Claudius este asasinat de Agrippina; fiul ei Nero, educat de Burrus şi Seneca, urcă pe tron;

● 54-68 d.Hr. – primii ani de domnie ai lui Nero Claudius Caesar sunt anii de aur pentru Roma;este recucerită Armenia şi se încheie pacea cu parţii; încep procesele de les maiestate;

● 64 d.Hr. – Roma este incendiată; Nero îi acuză pe creştini împotriva cărora începe efectuarea primelor persecuţii; incendiul este un pretext pentru ambiţiile arhitectonice ale lui Nero;

● 65 d.Hr. – complotul îndreptat asupra lui Nero este descoperit; făptaşii sunt obligaţi să se sinucidă;

● 66 d.Hr. – revolta din Iudeea este reprimată de Vespasian;

● 68 d.Hr. – Nero este obligat să se sinucidă la 31 de ani; este decretat hostis publicus (duşman public);

● 68-69 d.Hr. – este perioada celor 4 împăraţi: Servius Sulpicius Galba (73 de ani, asasinat în Forum), M. Salvius Otho (se sinucide), Aulus Vitelius (asasinat la Roma) şi Vespasianus;

● 69 - 79 d.Hr. – T. Flavius Vespasianus (Vespasian) are 60 de ani când urcă pe tron; pune capăt revoltelor batavilor de pe Rin şi a evreilor din Palestina (70 d.Hr. – Ierusalimul este cucerit şi distrus); începe construirea Colosseum-ului (Amphitheatrum Flavium);

● 79-81 d.Hr. – urmează fiul său Titus;

● 79 d.Hr. – 29 august, are loc erupţia Vezuviului – Herculaeneum, Pompei şi Stabiae sunt acoperite de lavă; 

● 80 d.Hr. – un incendiu arde Roma timp de 3 zile; are loc inaugurarea Colosseum-ului (50.000 de spectatori), sărbătoarea durează 100 de zile;

● 81 d.Hr. – Titus moare; este urmat de Domiţian în vârstă de 30 de ani;

● 81-96 d.Hr. – în timpul lui Domiţian se încheie cucerirea provinciei Britannia; aici sunt ridicate fortificaţii de frontieră în nord (limes-urile); spre sfârşitul domniei se remarcă represaliile împotriva stoicilor, persecuţiile împotriva creştinilor şi evreilor); se transformă în despot (revendică titlul de Dominus et Deus); o conspiraţie duce la asasinarea lui;

● 96 d.Hr. – după uciderea lui Domiţian, Senatul îl numeşte împărat pe M. Cocceius Nerva;

● 98 d.Hr. – Nerva moare după ce-l adoptă pe M. Ulpius Traianus (Traian) şi-l propune ca împărat;

● 98-117 – Traian este primul împărat de origine provincială;

● 101 - 107 – campanie de cucerire a Daciei, care devine provincie romană;

● 113-117 – campania din Orient împotriva parţilor duce la cucerirea Armeniei şi a Mesopotamiei; Imperiul ajunge la cea mai mare întindere din istoria sa; Traian moare în Cilicia;

● 117-138 – îi urmează la putere nepotul său Hadrian, guvernatorul Siriei; călătoreşte în întregul imperiu, întăreşte limes-urile; represalii sângeroase asupra evreilor revoltaţi la Ierusalim;

● 138-161 – Antoninus Pius (piosul), adoptat de Hadrian, urcă pe tron la 52 de ani; un om bun, pacifist şi moderat este simbolul lui pax romana;

● 161-180 – Marc Aurelius, adoptat de Antoninus, este un filozof stoic; domneşte împreună cu fratele său adoptiv Lucius Verus – principat dualist;

● 165-180 – războaie împotriva quazilor, longobarzilor, marcomanilor şi sarmaţilor;

● 180-192 – fiul lui Aurelius, Commodus, se considera o reîncarnare a lui Hercule şi a lui Mithra (a luptat de 735 de ori în arenă cu gladiatorii); abandonează teritoriile cucerite de tatăl său şi încheie o pace ruşinoasă cu marcomanii); cade victimă unui complot la palat;

● 193 – perioada care urmează declanşează un an de anarhie, la tron venind într-un singur an patru împăraţi: Didius Iulianus, Clodius Albinus, Pescennius Nigro şi Septimiu Sever;

● 193 - 211 – L. Septimius Severus, născut în Africa, îţi înfrânge rivalii; duce o campanie militară reuşită împotriva parţilor; aduce stabilitate în Orient, favorizează dezvoltarea Siriei şi a Africii (Cartagina); senatul decade, Roma şi Italia îşi pierd privilegiile;

● 211-217 – fiul său Caracalla preia puterea după ce îşi omoară fratele – Geta – şi pe partizanii acestuia;

● 212 – Caracalla unifică imperiul; a fost acordată cetăţenia romană tuturor cetăţenilor liberi din Imperiu; este asasinat la 29 de ani de prefectul praetoriului Macrinus, care îi ia locul;

● 217-218 – Macrinus nu este recunoscut de Senat; după pacea cu parţii este asasinat de soldaţii săi;

● 218-222 – Heliogabal (sau Elagabal) în vârstă de 14 ani este un preot al zeului sirian Mithra; domnia sa s-a petrecut sub influenţa nefastă a bunicii sale Iulia Maesa; introduce cultul lui Baal la Roma; este asasinat de pretorieni; îi urmează vărul său Aurelius Severus Alexander;

● 222-235 – Severus Alexander, în vârstă de 13 ani, este puternic influenţat de mama sa Iulia Mamaea; este ucis pe Rin, alături de mama sa, de către legiunile din Germania, după ce a cumpărat pacea de la germani);

● 235-268 – urmează o perioadă de anarhie militară, în fruntea imperiului se succedă generali proclamaţi împăraţi de către armată şi care sunt asasinaţi după perioade scurte de domnie;

● 235-238 – Maximin I, de origine barbară (got), îi învinge pe alamani;

● 238-244 – Gordianus al III-lea îi învinge cu ajutorul trupelor auxiliare pe goţi, pe persanii care au pătruns în Mesopotamia;

● 244-249 – Iulius Philippus (Filip Arabul), fiul unui şeic arab, celebrează aniversarea a 1000 de ani de la întemeierea Romei;

● 249-251 – Decius, de origine iliră, vrea să reformeze Roma şi religia ei; adoptă un edict împotriva creştinilor, pornind prima persecuţie generală; moare în luptele cu goţii;

● 251-253 – Trebonianus Gallus încheie o pace cu goţii;

● 253-260 – Licinius Valerianus îl numeşte pe fiul său Gallienus, coîmpărat în vestul imperiului, el păstrând estul, atacurile din exterior se înteţesc: goţii, quazii, sarmaţii şi parţii pun presiune pe frontierele imperiului; moare după ce este luat prizonier de Șapur la Edessa; Gallienus reformează armata (trupe de intervenţie rapidă la frontierele ameninţate);

● 263 – goţii jefuiesc Efesul; urmează perioada împăraţilor iliri;

● 268 - 270 – Claudiu II Goticul îi învinge pe alamani şi pe goţi;

● 270 - 275 – Domitius Aurelianus, Restitutor Urbis; îi înfrânge pe alamani la Pavia, supune statul Palmyra şi Imperiul separat constituit în 260 (de cei 30 de tirani); adoptă titlul de Domn şi zeu (Dominus et Deus), introduce cultul soarelui de la Emesa (Deus Sol Invictus) care împreună cu cultul împăratului, devine cult de stat;

● 275-276 – după Tacit, urmează;

● 276-282 – Marcus Aurelius Probus care consolidează graniţele pe Rin şi Dunăre;


● 282-283 – Marcus Aurelius Carus luptă cu succes contra perşilor; este asasinat împreună cu fiii săi;

● 284-305 – C. Aurelius Valerius Diocletianus (Diocleţian) realizează o vastă reformă a imperiului; introduce tetrarhia pentru a descentraliza puterea imperială; celor doi coîmpăraţi (Diocleţian şi Maximian) Augusti li se adaugă doi Caesares (Galeriu şi Constantius Chlorus); în vest augustul Maximian şi cezarul Constantius Chlorus; în est augustul Diocleţian şi cezarul C. Valerius Galerius;

● 297 – imperiul este împărţit în 12 dioceze (regiuni administrative), conduse de vicari, şi 101 provincii; Imperiul devine o monarhie absolută (dominatul) în care împăratul este considerat zeu; cetăţenii devin supuşi (subiecti) fiind la dispoziţia conducătorului; ţăranii sunt legaţi de glie (coloni), iar meşteşugarii sunt obligaţi să asigure aprovizionarea armatei;

● 301 – Edictul asupra preţurilor - Edictum de pretiis venalium rerum;

● 303-304 – persecuţii împotriva creştinilor;

● 305 – Diocleţian şi Maximian abdică;

● 305-306 – Constantius Chlorus moare; fiul său F. Valerius Constantinus (Constantin) este proclamat august;.

● 305-312 – lupte între Galeriu, Maximian, Maxentius, Severus, Maximin Daia şi Constantin;

● 312 – în 27 octombrie, Constantin îl înfrânge pe Maxentius la Ponte Milvio, lângă Roma;

● 312-337 – Constantin devine unicul conducător al Occidentului (era deja August din 307);

● 311 – este dat Edictul lui Galeriu în favoarea creştinilor;

● 313 – prin Edictul de la Milano al lui Constantin acordă libertate tuturor cultelor, în special creştinilor; se autointitulează protector al Bisericii;

● 324 – victoria lui Constantin împotriva lui Lucinus la Arianopole;

● 325 – Constantin convoacă la Niceea Conciliul ecumenic contra lui Arie; se pun bazele dogmatice şi canonice ale bisericii creştine;

● 330 – inaugurează la Bizanţ, Noua Romă: Constantinopolul;

● 337 – Constantin primeşte, înainte de a muri, botezul; după lupte de succesiune între fiii săi, Constantin al II-lea devine unic conducător;

● 337-361 – în timpul lui Constantin II, arianismul devine obligatoriu pentru întreaga Biserică;

● 355 – Constantius îl numeşte cezar pe nepotul şi succesorul său Iulian; acesta moare în luptele cu perşii din est;

● 361-363 – Iulian Apostatul, ultimul membru al dinastiei lui Constantin, preferă religiile şi cultele necreştine; îi îndepărtează pe creştini din funcţiile administrative

● 363-364 – Flavius Iovianus, comandantul gărzii împăratului, este proclamat împărat; încheie o pace ruşinoasă cu regele perşilor şapur; restaurează libertatea cultului;

● 364-375 – Valentinian I, este ales împărat de către curte; fratele său Valens este numit coîmpărat în estul imperiului şi ridicat la rangul de augustus; Valentinian îi înfrânge pe alamani;

● 364-378 – Valens revine la arianism şi instalează un patriarh arian la Alexandria; îi lasă pe vizigoţi să se instaleze în Tracia; moare în lupta contra acestora la Adrianopol;

● 367-383 – Graţian îl numeşte coîmpărat pe Theodosius, fiul lui Valentinian I Theodisius 379;

● 379-395 – Theodosius (Teodosiu) interzice păgânismul – creştinismul devine religie de stat (la Conciliul de la Constantinopol din 381), – sunt pedepsite cu moartea sacrificiile păgâne şi intrarea în templele păgâne; îi învinge pe vizigoţi, după care le permite să se aşeze în Tracia şi Moesia cu obligaţia de a apăra frontierele de pe Dunăre;

● 383-388 – Magnus Maximus îl ucide pe Graţian; Teodosiu îl învinge pe Maximus şi devine împărat şi peste Occident;

● 392-394 – Flavius Eugenius; cade în lupta de la Frigido împotriva lui Teodosiu care devine unic conducător al Imperiului;

● 395 – după moartea lui Teodosiu, are loc sfârşitul unităţii imperiului; împărţirea imperiului între fiii lui Teodosiu: Honorius (395-423) în Occident, având capitala la Milano, apoi la Ravenna şi Arcadius (395-408) în Orient, cu capitala la Constantinopol; Imperiul roman de răsărit îşi urmează cursul timp de încă o mie de ani, în timp ce Imperiul roman de apus, supus atacurilor germanilor şi hunilor mai rezistă doar 80 de ani;

● 406 – are loc învadarea Galiei de către barbari; suebii, vandalii, alanii şi burgunzii trec Rinul, vandalii se instalează în Spania în 409;

● 410 – Alaric, regele vizigoţilor, pradă Roma; Alaric moare pe când se pregătea pentru o expediţie în Africa;

● 430 – vandalii lui Genseric asediază Ippona, unde moare Sf. Augustin;

● 451 – hunii lui Attila invadează Galia şi sunt bătuţi de Aetiu la Câmpiile Catalaune;

● 452 – Attila este oprit în Italia de către Leon I; în anul următor Attila moare;

● 454 – Valentinian îl ucide pe Aetiu;

● 455 – are loc cucerirea şi prădare Romei de către vandalii conduşi de regele Genseric;

● 474 – Genseric este recunoscut stăpân al Africii, al Siciliei, al Sardiniei, al Corsicii şi al Balearelor;

● 475 – Euric, regele vizigoţilor, obţine Spania; Galia este împărţită între burgunzi, alemani şi rugi;

● 475-476 – ultimul împărat al Imperiulu roman de apus este Romulus Augustus;

● 476 – Odoacru, conducătorul skirilor (sau hun) îl detronează pe Romulus Augustus şi-i trimite împăratului Orientului, Zenon, însemnele Imperiului, luându-şi titlul de patrician; aces gest marchează sfârşitul Imperiului Roman de Apus.