Historia magistra vitae

1-roma
Cultura și știința

Prelucrarea lemnului, a pietrei, a metalului, a lutului și a papirusului constituie îndeletniciri ale populației, la fel țesătoria și tăbăcăria. Pentru construirea corăbiilor și confecționarea mobilierului, a sicrielor și a altor obiecte se întrebuințau nu numai varietățile de lemn indigen, ci și mari cantități de lemn importat (cedru din munții Libanului, apoi așa-numitul „lemn negru” adus din sud folosit mai ales la confecționarea sarcofagelor).

De timpuriu, egiptenii s-au ocupat și cu meșteșugurile, ca olăria; oalele de pământ erau frumos lucrate, lustruite și împodobite cu desene; știau să toarcă firele de cânepă, de in și de lână și să țeasă pânză. Mai târziu, prin secolul al XVI-lea, când egiptenii au început să folosească, pe lângă alte metale, și fierul meșteșugurile au luat o dezvoltare deosebit de mare, creându-se și noi ramuri meșteșugărești.

Prelucrarea pietrei a ajuns la o mare înflorire prin piramidele ridicate în timpul dinastiei a IV-a, ale faraonilor Keops, Kefren și Mykerinos de la Gizeh, construite din blocuri uriașe aduse de la mari depărtări cu ajutorul miilor de sclavi.

 

 

pg-lucru