- evoluţia societăţii româneşti de la autoritarism la totalitarism a fost foarte grea
- în ultimele 4 luni, la conducerea ţării s-au perindat două guverne conduse de generalul Constantin Sănătescu
- la 12 septembrie s-a introdus cenzura prealabilă a presei.
- la 12 octombrie PCR şi PSD au părăsit Blocul National Democrat. Cele două partide au format Blocul Naţional Democrat, pregătind ascensiunea comuniştilor la conducerea ţării.
- în noul guvern Sănătescu octombrie-decembrie 1944 au intrat; Petru Oroza – vicepremier, Teohari Georgescu – subsecretar la Ministerul de Interne, Gheorghe Gheorghiu-Dej – la Ministerul Comunicaţiilor, Lucreţiu Pătrăşcanu – la justiţie, ştefan Voitec la Educaţia Naţională.
- PCR avea în octombrie 1945 – 250.863, membrii iar în 1947 – 803.831 membri; au profesat un reformism demagogic şi o propagandă abilă pentru a-şi atrage masele
- la 6 decembrie 1944 s-a constituit un nou guvern - condus de generalul Nicolae Rădescu
- comuniştii încearcă să răstoarne prin tortă guvernul legal
- primăriile şi prefecturile au fost ocupate cu forţa
- la 24 februarie 1945, Vâsinski soseşte la Bucureşti cerându-i regelui Mihai demiterea generalului Rădescu.
- la Bucureşti sunt concentraţi militari sovietici.
- la 1 martie 1945 generalul Rădescu a demisionat
- încercarea prinţului Barbu ştirbei de a forma un nou guvern a eşuat.
- Vâsinski impune regelui numirea lui Petru Groza.

- impunerea la 6 martie a guvernului Petru Groza a însemnat instaurarea la putere a regimului comunist.
- la 9 martie 1945, în urma unui schimb de telegrame între Groza şi Stalin, nord-vestul Transilvaniei a reintrat în stăpânirea României.
- la 23 martie 1945 s-a decis realizarea unei reforme agrare; au fost expropriate terenurile mai mari de 50 ha, în total 1.468.946 ha, care au fost împărţite la 917.777 familii ţărăneşti.
- a suprimat libertatea presei, interzicând ziarele de opoziţie;
- a impus legea epurării aparatului de stat (30 martie 1945) .
- a creat tribunale populare.
- a organizat lagăre de deţinuţi politici.
- s-au înfiinţat sovromurile.
- la 19 august, diplomaţii britanici la Bucureşti, avertizează regele că nu recunosc guvernul Groza.
- regele înaintează o notă Comisiei Aliate de Control în legătură cu poziţia sa faţă de guvernul Groza, a refuzat să mal aibă contacte cu guvernul şi să ratifice decretele sale (grevă regală) .
- 8 noiembrie 1945 prima mare demonstraţie anticomunistă (organizată de tineretul P.N.L.).
- se cere reorganizarea guvernului prin includerea unor reprezentanţi PNL şi PNŢ şi de organizare de alegeri libere
- guvernul Groza s-a lansat într-o campanie împotriva opoziţiei
- procesele politice din anii 1946-1947 au constituit o etapă a prigoanei comuniste în România; au fost judecaţi şi condamnaţi de Tribunalele poporului, sub acuzaţia de „criminali de război” foşti funcţionari superiori şi membri ai guvernului Antonescu. Între 7 şi 18 mai 1946, în cadrul aşa-zisului „proces al trădării naţionale” au fost judecaţi şi condamnaţi la moarte, printre alţii şi Ion şi Mihai Antonescu.
- iulie 1946 - s-a desfiinţat Senatul considerat „un organ reacţionar”.
- la alegerile din 19 noiembrie 1946, prin fraudă electorală, au revenit Blocului Partidelor Democratice 78,46% din voturi, obţinând 376 mandate din totalul de 414
- Conferinţa de la Paris din februarie 1947 nu a recunoscut cobeligeranţa României. Stipulaţiile documentelor păcii de la Paris au fost dure:
- România plătea despăgubiri de război URSS 2 miliarde lei;
- trupele sovietice să staţioneze în România 90 zile (prezenţa lor s-a prelungit până în 1958);
- se anula dictatul de la Viena;
- Basarabia şi Nordul Bucovinei rămâneau sub ocupaţia URSS;
- s-a hotărât libera navigaţie pe Dunăre.
- Guvernul Groza a continuat campania de discreditare a liderilor partidelor istorice, în aprilie 1947 s-a organizat înscenarea de la Tămădău în care au fost implicaţi fruntaşi P.N.Ţ.
- Maniu şi alţi fruntaşi ai partidelor sunt condamnaţi la ani grei de închisoare (judecaţi între 29 octombrie şi 4 noiembrie 1947).

- comuniştii au menţinut monarhia din motive strategice (în special tradiţia şi sensurile sale simbolice). Ultima încercare a regelui de a se opune a fost greva regală din 1945-1946.
- în 1947, regele Mihai era unicul obstacol în calea comunizării ţării.
- după o călătorie la Londra, la 21 decembrie 1947, regele s-a reîntors în ţară.
- planul înlăturării sale fusese deja stabilit, de comunişti, în mâna cărora se aflau ministerele cheie (Emil Bodnăraş era ministrul apărării Naţionale, Ana Pauker - ministru de externe) .
- la 29 decembrie 1947 Groza cere regelui să fie primit a doua zi.
- regele şi regina-mamă au fost confruntaţi cu cererea lui Groza şi Gheorghiu-Dej să abdice, fapt ce s-a şi realizat. A doua zi România a fost proclamată republică.
- s-a format un Prezidiu al Republicii Populare Române, compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi, ştefan Voitec.
- înlăturarea monarhiei a fost un pas decisiv pe calea preluării întregii puteri de către comunişti (30 decembrie 1947).

 

 

pagina in lucru