- învăţământul:
- se organizează şi se diversifică:
- şcoli primare, licee, instituţii de învăţământ superior;
- şcoli normale, şcoli de arte şi meserii;
- concursuri şcolare organizate de „Tinerimea Română”;
- învăţământ în limbile minorităţilor naţionale;
- 1920-1939 numărul de profesori şi elevi din învăţământul primar creşte de patru ori.
- viaţa editorială:
- s-au înfiinţat edituri pe lângă Bucureşti şi în alte oraşe mari, centre universitare, chiar şi în centre urbane de mai mică importanţă (Vălenii de_Munte sub îndrumarea lui N. Iorga) .
- cele mai importante edituri: „Cartea Românească”, „Casa şcoalelor”, „Cugetarea”, „Fundaţia pentru literatură şi artă Carol al II-lea”, „Scrisul Românesc”
- presa:
- cunoaşte un proces de mare diversificare (1919 - 1924 apar 3400 periodice) ;
- „Universul” - cotidian de informaţie;
- „Adevărul” şi „Dimineaţa2 (de orientare centru-stânga) ;
- „Cuvântul”, „Curentul” (de orientare centru-dreapta) ;
- publicaţii ale partidelor politice: „Dreptatea” (PNŢ), „Viitorul” (PNL), „Îndreptarea” (Partidul Poporului) ;
- Reviste de cultură: „Adevărul literar şi artistic”, „Viaţa Românească”, „Gândirea”,
- radioul:
Radiodifuziunea, începuturile din 1928, printre pionierii săi inginerul Konteschweller
- formă de răspândire a informaţiilor;
- îşi diversifică emisiunile şi deci publicul căruia i se adresează
- teatrul:
- cunoaşte o epocă de dezvoltare şi îmbogăţire stilistică;
- teatre la: Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cernăuţi, Chişinău,
- teatrul liric:
- cunoaşte un repertoriu variat pe scenele operelor din Bucureşti, Timişoara, Cluj
- cinematograful:
- devine forma cea mai accesibilă şi mai populară.
- muzica şi artele plastice şi-au alcătuit cadru propriu:
- „Sindicatul Artelor Frumoase” susţinea interesele plasticienilor.
- grupări pe temeiul afinităţilor estetice „Tinerimea Artistică”.
- „Astra” îşi continuă activitatea
- fundaţii: Fundaţia Carol I, Fundaţia Principele Carol, Fundaţia Regele Ferdinand. –„Fundaţiile Regale”, „Fundaţia I.C. Brătianu”, „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol al II-lea”
- promovează valorile naţionale
- tipăreşte operele de mare valoare aparţinând unor mari oameni de cultură: N. Iorga, N. Cartojan, Noica, Cioran, Eliade, Ralea, Călinescu, Bacovia, Blaga, Perpessicius, Mateiu Caragiale, Emil Bolta, Goga, Arghezi.
- tot aici au publicat Zaharia Stancu, George Lesnea, Radu Boureanu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu.
- se publică Biblia - în traducerea lui Gala Galaction
- se dezvoltă unele instituţii educaţionale polivalente numite „cămin cultural”
-  cel mai înalt for cultural în perioada 1918-1948 a fost Academia Română în cadrul căreia au activat: istorici, N. Iorga, Vasile Pârvan, C.C. Giurescu. Savanţi români cu contribuţii de seamă în perioada (1918 - 1948): Gh. Longinescu (chimie), Lazăr Edeleanu (petrochimie), ştefania Mărăcineanu şi ştefan Procopiu (fizică), Vintilă Mihăilescu (geografie), Elie Radu (hidroconstrucţii), D. Leonid (electrotehnică) .
- au luat fiinţă institutele de seruri şi vaccine, de sănătate publică, zootehnie, de cercetări în domeniile: economiei, energiei, statisticii, institute de istorie naţională, istorie universală, studii bizantine şi sud-est europene.
Datorită intensei dezvoltări culturale în perioada interbelică, România intră în marea familie a spiritualităţii europene.

 

 

pagina in lucru