- o parte a fenomenului cultural românesc se află dincolo de limitele punerii în valoare a specificului naţional
- „avangarda”:
- mişcări angajate în ruperea de tradiţie, de negarea ei şi, uneori, de înlocuirea cu noi forme culturale
- fenomenul de detaşare faţă de tradiţionalism nu aparţine numai avangardiştilor, ci tuturor creatorilor care îşi caută făgaşe proprii, fără a se preocupa de negarea tradiţiei sau de imitarea ei
- revista „Sburătorul” - îndrumată de Eugen Lovinescu; - în paginile ei publică: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Anton Holban, Ilarie Voronca şi alţi scriitori sau critici precum: Tudor Vianu, George Călinescu, Vladimir Streinu şi Eugen Lovinescu.
- valori ale literaturii interbelice care se desprind de căutarea specificului naţional au fost operele marilor creatori: Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, George Bacovia, după cum o orientare opusă manifestă operele lui Mihail Sadoveanu sau Octavian Goga
- scriitori de origine română care îşi publică operele în limba franceză: Elena Văcărescu şi Anna de Noailles, principesa Bibescu şi Panait Istrati.
- un loc aparte îl ocupă revista „Contemporanul” sau apariţiile de mai scurtă durată („Integral”, „Unu”, „75 H.P.”) .
- mişcarea apărută în primii ani ai războiului mondial, când Tristan Tzara (român de origine) participă la naşterea dadaismului în Zürich, asociază tendinţele suprarealiste dar şi cubiste, nu cunoaşte o largă audienţă în rândul publicului românesc, mai predispus la receptarea formelor tradiţionale ale culturii.
- arhitectura: cubismul bazat pe concepţia funcţionalistă.
- tipul de construcţii: block-house (blocul ARO - arh. Horia Creangă) sau imobile mal mici, vile - arh. Marcel Iancu.
- artele plastice:
- în pictură curentul modernist, (Marcel Iancu şi M.H. Maxy) şi suprarealismul (Corneliu Mihăilescu şi Victor Brauner, Mattis Teutsch) pictorii depăşesc limitele figurativului ajungând în domeniul artei abstracte. În sculptură C. Brâncuşi - ansamblul monumental de la Târgu Jiu (Coloana Infinitului, Poarta Sărutului. Masa Tăcerii).
- pictorul Nicolae Dărăscu foloseşte alternativ formule impresioniste, cubiste, expresioniste.
- au lăsat o moştenire valoroasă pictorii români Gh. Petraşcu, Theodor Pallady, N. Tonitza, Iosif Isser, Al. Steriadi, Cecilia Creţulescu - Storck şi alţii.
- sculptura: C. Brâncuşi, Ion Jalea, C. Medrea, Fr. Storck şi alţii.
- statui şi monumente în marile oraşe ale ţării: Monumentul eroilor aerului, Statuile lui Constantin Brâncoveanu şi M. Kogălniceanu (Oscar Han), statuia regelui Carol I, monumentul Regelui Ferdinand, Monumentul eroilor CFR şi altele, monumente în amintirea localnicilor căzuţi în luptă în Bucureşti, Monumentul Geniului (Leul), Monumentul Eroilor Sanitari, Monumentul infanteriei dispărut. Monumentul lui Eminescu din Iaşi autor Richard Hette.

- cunosc o înflorire în perioada interbelică.
- Teatre Naţionale: Bucureşti, Cluj. Iaşi, Chişinău, Cernăuţi. Craiova.
- Opere: Bucureşti, Cluj.
- nume reprezentative ale scenei teatrale interbelice: George Vraca, Aurel Storin, Lucia Sturdza Bulandra.
- Constantin Tănase - geniul revistei,
- balet clasic - Elena Penescu Liciu.
- balet modern - Floria Capsali.
- mari artişti lirici pe scena Operei Române: Margareta Metaxa, Valentin Creţoiu, Dinu Bădescu, şerban Tassian, Petre ştefănescu Goangă, alţii originari din România cântă pe marile scene ale lumii: Florica Cristoforeanu şi Pia Igy;
- cinematografia - ecranizarea piesei „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, regizor Jean Georgescu, protagonişti: Al. Giugaru, Radu Beligan, George Demetru;
- muzica:
-        George Enescu - compozitor, dirijor, violonist;
-        Dinu Lipatti - compozitor, pianist;
-        Cella Delavrancea - pianist (dar şi prozator);
-        muzică uşoară: Ion Vasilescu, Ionel Fernic, Claude Romano;
-        muzică populară: Maria Tănase, Grigoraş Dinicu.

- caracteristic este efortul de sinteză, deşi demersurile analitice nu lipsesc.
- George Călinescu – „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”.
- Eugen Lovinescu – „Istoria civilizaţiei române moderne”:
- Tudor Vianu – „Arta prozatorilor români”.
- N. Bagdasar – „Istoria filozofiei româneşti”,
- în estetică şi istorie literară:
- Mihail Dragomirescu (1868 - 1942) „ştiinţa literaturii”.
- Liviu Rusu (1901 - 1985) „Essay sur la création artistique. Contribution a une esthétique dynamique”.
- Șerban Cioculescu (1903 - 1959) , matematician, poet, estetician („Les rythmes comme introduction physique a l'estetique”) .
- C. Matila Ghyka - cercetări de estetică cu mijloace matematice. Publică în 1931 „Le Nombre et rythmes pythogoriciens dans le devoloppment de la Civisation occidentale”.
- domenii ale cercetării umaniste sau în zonele de interferenţă cu ştiinţele exacte: 
- Ștefan Lupaşcu: „La physique macroscopique et raport.ee philosophique”.
- Ștefan Odobleja: Psihologie consonantistă.
- sinteza interpretată ca un reflex al culturii germane:
- Constantin Rădulescu-Motru: „Personalismul energetic” - 1927.
- Lucian Blaga: „Trilogia cunoaşterii” - 1931-1934.
- P.P. Negulescu: „Geneza formelor culturii” - 1934.
- Eugeniu Speranţia: „Psihologia gândirii” - 1922
- Ion Petrovici: „Teoria naţiounilor”
- Mircea Florian: „Arta de a suferi” - 1920
- Tudor Vianu: „Estetica” - 1934 - 1936
- gânditori formaţi ia şcoala franceză: D.D. Roşca, Dan Bădărău, I.D. Gherea

 

pagina in lucru