Actul de la 23 August 1944 constituie apogeul desfăşurărilor de forţe între anii 1941-1944.
la 3 septembrie 1944, Iuliu Maniu îl considera un act bine organizat, o lovitură de stat egală cu o mare revoluţie, al cărui principal inspirator a fost regele Mihai;
Constantin Titel Petrescu conducătorul Partidului Social Democrat aprecia că evenimentele au fost rodul unei coordonări între cele patru partide (liberali, naţional-ţărănişti, social-democraţi şi comunişti);
istoriografia comunistă acredita ideea că evenimentele au fost opera comuniştilor cu participarea colaterală a celorlalte forţe politice şi, mai ales, a regelui (ziua de 23 august eră sărbătorită, sub egida partidului comunist, ca ziua naţională a României);
pentru înţelegerea corectă a trebuie avut în vedere:
     •  participarea României la campania din răsărit;
     •  contribuţia tuturor forţelor social-politice interne la rezolvarea crizei politice din ţară;
     •  tratativele pentru ieşirea ţării din război;
     •  evoluţia operaţiunilor militare şi raporturile între membrii coaliţiei antihitleriste;
ţinând seama de situaţia în care se afla ţara şi lupta pentru ieşirea ei din război, actul de la 23 August 1944 ne apare drept rezultatul unei lupte între proiectele vehiculate de grupul mareşalului şi cele ale monarhului în vederea încheierii unui armistiţiu în condiţii onorabile pentru România;
deznodământul s-a realizat printr-o lovitură de stat, prin arestarea celor doi antoneşti şi apoi a guvernului la Palatul Regal din Bucureşti, urmată de o acţiune militară rapidă;

     În 1944 creşte starea de nemulţumire faţă de consecinţele dezastruoase ale participării împotriva Uniunii Sovietice şi a Naţiunilor Unite:
    •  sporirea costului vieţii, a duratei zilei de lucru;
    •  proliferarea cămătăriei cu grave efecte la sate;
    •  urmările bombardamentelor;
    •  aproprierea frontului de răsărit.
situaţia politico-militară a României în anul 1944 era dificilă:
    •  în ţară staţionau efective militare germane - circa 620.000 soldaţi şi ofiţeri; trupele, concentrate în grupul de armate Ucraina de Sud, erau comandate de generalul Hans Friessner;
    •  în primăvară sovieticii i-au alungat pe germani din Bielorusia şi din Ucraina;
se intensifică contactele politice şi eforturile diplomatici pentru scoaterea României din război (la 17 martie la Cairo tratative între Barbu ştirbey şi Aliaţi);
la 21 martie, Maniu şi Brătianu înaintează un memoriu lui Antonescu pentru a-i cere să scoată ţara din război;
- Gh. Tătărescu îi cere regelui convocarea Consiliului de Coroană pentru stabilirea soluţiilor depăşirii crizei interne;
în aprilie, Armata Roşie ajunge la Nistru şi se pregăteşte să forţeze trecerea către Prut;
- României i se deschidea, astfel, perspectiva transformării în teatru de război şi a ocupaţiei militare sovietice;
12 aprilie 1944 sovieticii au cerut, în discuţiile de la Stockholm, încheierea armistiţiului - participă Frederic Nanu şi Alexandra Kallontay;
- în aceeaşi zi, la Cairo, lui ştirbey i s-au comunicat condiţiile armistiţiului:
    • întoarcerea armelor împotriva hitleriştilor;
    •  refacerea frontierelor din 1940 cu URSS;
    • plata unor despăgubiri şi reparaţii de război;
au fost înţelegeri secrete între Churchill, Roosevelt, Stalin pentru împărţirea Europei în sfere de influenţă;
Palatul a susţinut formarea unui guvern civil în frunte cu Maniu.
la nivelul conducerii Partidului Comunist Român au survenit modificări:
- Ana Pauker şi Vasile Luca activau în URSS fiind supuşi în chip absolut, în plan ideologic
- în aprilie 1940, deşi numit de Comintern, ştefan Foriş a fost înlăturat din funcţia de secretar general şi înlocuit eu o conducere Constantin Pârvulescu, Emil Bodnăraş, Iosif Rangheţ.
în iunie regele îşi dă acordul înlăturării prin forţă a mareşalului;
în iunie se pun bazele Blocului Naţional Democratic (PNL, PNŢ, PSD, PCR) :
Serviciul Secret de Informaţii Român condus de Eugen Cristescu semnala în 1943, că Stalin ceruse ocuparea de către trupele sovietice până la încheierea păcii a Finlandei, Poloniei, Dobrogei, gurilor Dunării, Moldovei.
în aprilie 1944, a avut loc prima întrevedere între Lucreţiu Pătrăşcanu, din partea partidului comunist, şi rege urmată de contacte Mocsony-Stârcea (P.C.R.) şi generalul C. Sănătescu, şeful Casei Militare Regale.
- la şedinţa din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944 au luat parte reprezentanţii opoziţiei, Palatului, Armatei, comuniştilor şi s-au stabilit formele de luptă pentru înlăturarea mareşalului; la consfătuirea din noaptea de 27 spre 28 iulie 1944  Lucreţiu Pătrăşcanu, Emil Bodnăraş, Constantin Sănătescu, Constantin Vasiliu-Răşcanu, Grigore Niculescu-Buzeşti s-au decis ca mareşalul să fie înlăturat la 15 august, apoi la 26 august;
Hitler abandonează planul Margareta II care viza ocuparea României având convingerea că Antonescu îi rămânea aliat fidel şi că era pe deplin stăpân pe situaţia din ţară (5 august 1944 întâlnirea de la Rastenburg între Hitler şi Ion Antonescu)

la 20 august 1944 trupele Frontului 2 Ucrainian condus de generalul Rodion Malinovski au declanşat ofensiva pe direcţia Iaşi-Chişinău, peste doua zile sovieticii se aflau pe linia Târgu – Neamţ - Huşi - Chişinău, spărgând frontul româno-german din Moldova.
generalul Friessner cere continuarea rezistenţei pe linia Focşani – Nămoloasa - Galaţi;
la 22 august are loc o întâlnire între mareşal şi Ion Mihalache ce a abordat situaţia din ţară;
- la 23 august are loc la Snagov o şedinţă a guvernului antonescian, Mihai Antonescu declară că a trimis la Ankara trei telegrame prin care solicita armistiţiul;
- Gh. Brătianu, la 23 august, dimineaţa, îi solicitase lui Ion Antonescu încheierea armistiţiului, acesta este de acord dar cu participarea tuturor liderilor politici, ceea ce i s-a şi promis;
la amiază, Palatul l-a invitat pe Ion Antonescu într-o audienţă la rege. Mihai Antonescu vine şi el, din proprie iniţiativă;
- la cererea regelui Mihai, Ion Antonescu refuză să semneze armistiţiul. Este arestat împreună cu Mihai Antonescu;
pe baza Blocului National Democrat s-a format un nou guvern, condus de generalul Constantin Sănătescu;
s-au promulgat decrete lege privind:
    •  amnistie generală;
    •  desfiinţarea lagărelor de muncă;
    •  eliberarea deţinuţilor politici;
    •  restabilirea cadrului democratic.
la orele 22 s-a radiodifuzat Proclamaţia regelui Mihai către ţară în care anunţa lumii modificările in conducerea politică a ţării, formarea noului guvern, ieşirea din războiul contra Naţiunilor Unite şi alăturarea ţării la Coaliţia antihitleristă  în lupta pentru eliberarea Transilvaniei;
la 24 august s-a instalat starea de război între România şi Germania:
- Hitler ordonă înăbuşirea insurecţiei şi formarea unui guvern condus de un general filogerman;
- la Viena s-a format un guvern „românesc” condus de Horia Sima.
între 24-28 august 1944 la Bucureşti, pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia s-au desfăşurat lupte puternice împotriva forţelor hitleriste;
- 24-26 august la Bucureşti, forţele militare române au luptat din greu la şcoala Superioară de Război, Prefectura de Ilfov, Podul Băneasa, Hotelul Princiar, Bariera Rahova şi Podul Otopeni;
- până la 28 august, capitala a fost curăţată de forţele hitleriste cu preţul a 1.400 răniţi şi morţi, au fost capturaţi 6.700 militari germani, dintre care 7 generali şi 358 ofiţeri;
- la 30 august, în Bucureştiul eliberat au pătruns trupele sovietice;
- lupte violente s-au dat pe Valea Prahovei, la Braşov şi Bod;
- au căzut la datorie, menţinând funcţionale centrele de exploatare petrolieră şi reţeaua de comunicaţii între Muntenia şi Transilvania 800 de soldaţi, morţi şi răniţi. Au fost capturaţi 9.000 de hitlerişti. În luptele din Dobrogea, porturile de la Dunăre şi Câmpia Română, armata română a alungat pe hitlerişti din ţară.

la 23 August s-a desfăşurat o lovitură de stat, concepută şi organizată de Palat şi partidele politice din BND;
- actul de curaj al monarhului a fost salutat de toate formaţiunile politice şi recunoscut pe plan internaţional;
6 iulie 1945 Sovietul Suprem i-a decernat regelui Mihai ordinul Victoria, cea mai înaltă distincţie;
- Harry Truman i-a decernat în 1947 gradul de Comandor şef al Legiunii de Merit.
Germania hitleristă era lipsită de materii prime, mai ales petrol
- actul de la 23 august a produs intrarea României în sfera de influenţă sovietică ce a avut ca rezultat instaurarea regimului comunist.

     În lunile septembrie şi octombrie, România a luptat pentru eliberarea Transilvaniei.
lupte grele s-au dat pentru eliberarea oraşelor Turda, Cluj, Gilău, Huedin, Salonta, Oradea;
- masacre au fost săvârşite de hitlerişti la Moisei, Săbisa, Prundul Bârgăului.
- la 25 octombrie au fost eliberate ultimele teritorii româneşti (Carei şi Satu-Mare). În Transilvania au fost angajate efective de 270.000 de soldaţi, căzând la datorie 50.000.
armata română a participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi unor zone din Austria.
- cu participarea a 210.000 militari români au fost eliberate 14 oraşe, 1223 comune (în Ungaria) .
- în Cehoslovacia, armata română s-a distins la trecerea Munţilor Metalici, Tatra, Carpaţii Albi, la forţarea masivelor Javorina, Nitra, a râurilor Hron şi Morava, a eliberat localităţile: Roznava, Lucenec, Banska-Bystrica, Zvolen.
- un regiment de blindate româneşti ajunge până aproape de Viena.
bilanţul participării româneşti la războiul antihitlerist o plasează pe locul al patrulea în cadrul Naţiunilor Unite, efortul de război propriu cifrându-se, pe plan economico-financiar, la 1.200.000 dolari SUA (cursul anului 1938).
- au fost forţate 12 cursuri de apă şi 20 masive muntoase, au fost eliberate 8.717 localităţi.
- a provocat pierderi inamicului de 136.529 combatanţi, morţi şi prizonieri.