Molotov afirmă că rezolvarea problemei Basarabiei şi Bucovinei nu suportă nici o amânare;
- ministerul de externe sovietic remite o notă omologului său german la 23 iunie, prin care cere soluţionarea imediată a litigiului cu Basarabia, pretenţiile sovietice se extind şi asupra Bucovinei
Ribbentrop consideră că termenii acordului germano-sovietic fuseseră depăşiţi, răspunsul a parvenit la Moscova la 25 iunie
- pe 26 iunie 1940, Molotov a limitat revendicările sovietice la Basarabia şi Bucovina de Nord
în seara aceleiaşi zile, la orele 22, ministrului român în capitala sovietică Gheorghe Davidescu îi este înmânată nota diplomatică prin care se cerea cedarea teritoriilor amintite în 24 de ore. Răspunsul la nota ultimativă remis la 27 iunie, ora 20.50 s-a primit răspunsul Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova la 28 iunie, ora 13.30.
- guvernul român cere indicarea locului şi datei unde să desfăşoare negocierile
guvernul sovietic a formulat din nou un ultimatum în cinci puncte, evacuarea Basarabiei şi Bucovinei trebuie să se facă în 4 zile (de la 28 iunie orele 14), a doua zi Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă urmând a se afla sub ocupaţia sovietică
la 29 - 30 iunie, unităţile sovietice se găseau pe Prut şi au deschis focul asupra unor trupe româneşti, au dezarmat militari şi au luat prizonieri; în înaintarea lor au ocupat şi regiunea Herţa, care nu făcea parte nici din Basarabia, nici din Bucovina.  

în zilele următoare evenimentele se precipită:
       • 
la 30 iunie 1940, guvernul Tătărescu renunţă la garanţiile anglo-franceze;
       •  2 iulie - regele Carol al II-lea îi cere lui Hitler să garanteze frontierele noastre;
       •  4 iulie - preşedinţia Consiliului de Miniştri este încredinţată lui Ioan Gigurtu;
       •  6 iulie - Carol al II-lea anunţă pe Hitler că e dispus să înceapă negocierile cu Bulgaria şi Ungaria;
       •  la 15 iulie, Adolf Hitler cere o înţelegere paşnică din partea României cu Bulgaria şi Ungaria.
răspunsul suveranului trimis la Berlin la 26 iulie, ora 10.40 arăta:
       •  schimbul de populaţie să se efectueze sistematic şi obligatoriu
       •  reglementările teritoriale româno-bulgare şi româno-ungare să se efectueze într-un cadru mai larg, împreună cu alte state.
Germania avea nevoie nu numai de petrolul şi cerealele româneşti, ci şi de valoarea strategică a Munţilor Carpaţi, Hitler satisfăcea pretenţiile hortyste sfârtecând Transilvania.

tratativele româno-maghiare şi româno-bulgare se deschid la Turnu-Severin (10-24 august) şi Craiova (19 august).
- la 21 august 1940, la tratativele dintre Sofia şi Bucureşti s-a ajuns la înţelegerea cedării Cadrilaterului şi a stabilirii graniţei între cele două ţări din 1912.
- la 16 august, la Turnu-Severin, delegaţia maghiară condusă Andras Horhy a solicitat României un teritoriu de 69.000 km pătraţi şi o populaţie de 3.900.000 locuitori, din care 2.200.000 români. Cererile maghiare au fost respinse de partea română.
- la 23 august 1940, Consiliul de Coroană însărcina pe Valer Pop să obţină de la unguri acceptarea principiului etnic după care să se facă un schimb de populaţie total şi obligatoriu, şi apoi să se stabilească suprafaţa strict necesară existenţei lor.
la 26 august, Ribbentrop şi Ciano se înţeleg asupra unei întâlniri în patru la Viena pentru a fi sfătuite amical cele două părţi aliate în conflict.
la 27 august Hitler stabileşte limitele partajului Transilvaniei.
la 29 august 1940 încep la Viena convorbirile Ribbentrop - Ciano - Manoilescu, guvernul român a trebuit să accepte arbitrajul celor două puteri ale Axei.
în ziua de 30 august la orele 13.30, în palatul Belvedere avea să se consume „dictatul de la Viena”. După discursurile lui Ribbentrop şi Ciano, după ce s-a refuzat cuvântul lui Manoilescu, s-a dat citire actului de arbitraj. Se pierdea o suprafaţă de 43.942 km pătraţi, cu o populaţie de 2.607.007 locuitori, din care 50,2% erau români, 38% unguri, 3% germani.
- cu acelaşi prilej, primul ministru de externe român semna actele de cedare a Cadrilaterului.


Pierderile teritoriale ale României din anul 1940