Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Duis ligula lorem, consequat eget, tristique nec, auctor quis, purus. Vivamus ut sem. Fusce aliquam nunc vitae purus. Aenean viverra malesuada libero. Fusce ac quam. Donec neque. Nunc venenatis enim nec quam. Cras faucibus, justo vel accumsan aliquam, tellus dui fringilla quam, in condimentum augue lorem non tellus. Pellentesque id arcu non sem placerat iaculis. Curabitur posuere, pede vitae lacinia accumsan, enim nibh elementum orci, ut volutpat eros sapien nec sapien. Suspendisse neque arcu, ultrices commodo, pellentesque sit amet, ultricies ut, ipsum. Mauris et eros eget erat dapibus mollis. Mauris laoreet posuere odio. Nam ipsum ligula, ullamcorper eu, fringilla at, lacinia ut, augue. Nullam nunc.          

     Declaraţia guvernamentală din 4 septembrie, aprobată de Consiliul de Coroană din 6 septembrie 1938 stabilea că obiectivul politicii externe a României era:
        •  să asigure buna înţelegere cu toţi vecinii
        •  apărarea fermă a graniţelor ţării
statele Înţelegerii Balcanice erau chemate să adopte o poziţie faţă de evenimente;
România acordă sprijin Poloniei care a avut un debut defavorabil în război;
- tezaurul polonez, estimat la 230 milioane zloţi (45 milioane dolari) a tranzitat teritoriul României spre a fi îmbarcat pe un vas englez la Constanţa (12 septembrie 1939)
după ce Polonia a fost atacată de Rusia care ocupase Basarabia şi Ucraina apuseană (17 septembrie 1939), guvernul român acceptă ca preşedintele polonez şi întreg guvernul să treacă frontiera în România (să nu desfăşoare activităţi politice)
- au fost primiţi 100.000 refugiaţi polonezi, din care 60.000 militari.   
atitudinea României nu s-a schimbat nici după asasinarea lui Armand Călinescu (21 septembrie 1939).

     Proiectul „blocul balcanic”, lansat de Jebel la 19 septembrie 1939 urmărea atragerea Bulgariei în Înţelegerea Balcanică, chiar şi în condiţiile satisfacerii unor revendicări teritoriale.
la 28 octombrie 1939 erau făcute propuneri pentru realizarea unui „bloc al neutrilor” în care să intre şi Înţelegerea Balcanică, Bulgaria, Ungaria, Italia.
- neutralitatea şi neagresiunea statelor membre între ele erau principiile noii alianţe;
- cele două iniţiative nu au dus la rezultate concrete datorită opoziţiei statelor vecine revizioniste şi susţinătorilor din umbră Germania şi Italia.
în primele luni ale anului 1940, Înţelegerea Balcanică era divizată;
- Turcia şi Iugoslavia solicitau României să facă concesii în faţa cererilor revizioniste ale ungurilor şi bulgarilor;
la 4 aprilie 1940, V.M. Molotov arată că există o chestiune litigioasă nerezolvată, aceea a Basarabiei
evenimentele derulate în următoarele două luni au îngrijorat guvernul român şi vor impune schimbarea politicii noastre externe:
        •  trupele Reichului ocupă Belgia şi Olanda
        •  intrarea iminentă a Italiei în război
        •  la frontiera răsăriteană a României erau masate 35 divizii sovietice
la 28 mai 1940, primul ministrul Gh. Tătărescu remite ambasadorului german Fabricius o notă în care arată îngrijorarea pentru situaţia de la frontieră
- răspunsul german din 2 iunie 1940 arată interesul pentru colaborarea cu România

 

pagina in lucru