- România - stat de mărime medie; populaţia se afla pe locul 8 şi suprafaţa pe locul 10 în Europa;
- recensământul din 1930 – 18.025.896 locuitori din care:
- 71,9% români, 7.9% maghiari, 4,1% germani, 4% evrei, 3,2% ruteni şi ucrainieni, 2,3% ruşi, 2% bulgari, 1,5% ţigani, 0,9% turci, 0,6% găgăuzi, 0,3% sârbi şi croaţi, 0,3% polonezi, 0,1% greci, 0,1% tătari, 0,3% alte naţionalităţi.
- în 1925 se dă o lege care consfinţea libertatea emigrării;
- până la 1938 s-au aşezat în România 28.580 cetăţeni străini şi au plecat 11.709 cetăţeni români:
- 78,9% trăiau în lumea satelor;
- 21,1% era concentrată în oraşe ca: Bucureşti - 630.000 locuitori;  Cernăuţi, Galaţi, Iaşi - 400.000 locuitori:
- repartiţia forţei de muncă pe profesii după statistica din 1930 arată că 72,3% lucrau în agricultură, 9,4% în activitatea industrială, 4,8% erau funcţionari şi 4,2% se ocupau de comerţ şi credit;
- fiecare provincie unită cu patria-mamă în 1918 avea elemente specifice ale structurii sociale;
- Basarabia - ţărănime numeroasă, intelectualitate redusă dar activă politic;
- Bucovina - întreprinzători capitalişti de origine evreiască sau germană: ţăranii se ocupau cu creşterea vitelor;
- Transilvania - burghezie mică, comercială şi industrială, ţărani şi lucrători industriali: Burghezia:
- juca un rol important în plan economic şi politic;
- un grup al burgheziei mari industriale şi bancare, Nicolae Malaxa, Max Auschnitt, Ion Gigurtu, O. Kaufmann; în ţara noastră predomina burghezia mică şi mijlocie;
- în jurul lui Carol al II-lea s-a conturat camarila regală, dornică să preia controlul asupra întregului aparat de stat;
- Marii proprietari funciari:
- îşi pierd importanţa după reforma agrară din 1921;
- sporeşte procesul de dezintegrare politică, nemaiputând angrena un partid politic;
- majoritatea părăsesc agricultura sau adoptă tehnica modernă de lucru, alţii investesc sume mari în industrie şi sistemul bancar:
Ţărănimea:
- a reprezentat principala forţă de muncă;
- la începutul perioadei interbelice a fost subiectul celei mai largi reforme agrare din Europa răsăriteană;
- în procesul de stratificări s-a conturat o pătură importantă a micilor proprietari agricoli şi inia a lucrătorilor agricoli;
- în plan politic, a alimentat toate grupările şi partidele politice;
Muncitorii industriali:
- se constată o creştere numerică:
- concentraţi în jurul platformelor industriale din centrele urbane;
- în 1938 funcţionau zeci de întreprinderi cu peste 1.000 de muncitori:
- creşte gradul de pregătire profesională fiind antrenaţi în ramuri de vârf, purtătoare ale progresului tehnic;
Intelectualitatea:
- s-a plasat în mare parte pe poziţii progresiste;
- primeşte un spor considerabil prin antrenarea la viaţa politică a ţării a reprezentanţilor intelectualităţii din Transilvania;
- a contribuit la dezvoltarea învăţământului superior şi secundar Universitatea din Bucureşti se situa printre primele trei din lume:
- se remarcă contraste în privinţa condiţiilor de viaţă, muncă, grad de cultură şi nivel de salarizare; o statistică din 1938 arată:
- nivelul mediu al veniturilor era de 200.000 lei pe an;
-716 erau milionari;
-70.529 aveau venituri mai mari de 100.000 lei anual;
-300.000 persoane aveau venituri între 20.000 şi 40.000 lei;
- o pătură importantă a sărăcimii de la oraşe trăiau sub nivelul minim de viaţă;
- populaţia a suportat greu şomajul şi impozitele fiscale;
- cadrul politic democratic fiind deseori încălcat, sporesc nemulţumirile sociale la oraşe şi sate:
- apar numeroase conflicte de muncă:
- greva lucrătorilor bucureşteni din decembrie 1918;
- greva generală din 1920;
- grevele din anii crizei economice (1929 -1933)
- ca urmare ar loc scăderea producţiei, închiderea de întreprinderi, falimentul unor bănci, creşterea şomajului, introducerea „curbelor de sacrificiu”;
- august 1929 - greva de la Lupeni, Bucureşti şi Valea Prahovei 1932-1933:
- la Lupeni din ordinul prefectului judeţului Hunedoara Rozvani, armata a deschis locul, căzând 22 morţi şi 100 răniţi:
- grevele de la atelierele CFR Griviţa Bucureşti la 16 februarie 1933 - s-au înregistrat
ciocniri cu armata; după declaraţia ministrului de interne G.G. Mironescu au fost 3 morţi
şi 10 răniţi:
- frământările sociale se răresc după redresarea economică.       

harta Romania Mare