În Basarabia lupta pentru autonomie s-a intensificat la începutul secolului XX în împrejurările favorabile create de revoluţiile din 1905 şi din 1917.
- unirea cu România a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului ţarist, odată cu principiul autodeterminării până la desprinderea de statul multinaţional;
- în 1917 s-a constituit Partidul Naţional Moldovean ce a coordonat mişcarea de eliberare naţională, iar la Chişinău apare ziarul „Cuvânt Moldovenesc”;
- la Congresul ostaşilor moldoveni de la Chişinău din 25 septembrie / 8 octombrie 1917 s-a proclamat „autonomia teritorială şi politică a Basarabiei” şi a fost creat Sfatul Ţării ca expresie politică şi organism de conducere al acestei autonomii.
- Sfatul Ţării avea ca for coordonator „Consiliul Directorilor”, iar ca preşedinte a fost ales Ioan Inculeţ;
- în condiţiile în care Ucraina îşi manifesta tendinţele de a ocupa Basarabia, folosindu-se de prevederile Declaraţiei drepturilor popoarelor din Rusia, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească membră cu drepturi egale a Republicii Ruse Federative;

     Prăbuşirea frontului rusesc după semnarea armistiţiului, starea de anarhie şi dezordine întreţinută de trupele ruseşti tot mai câştigate de propaganda bolşevică ameninţând stabilitatea instituţiilor fundamentale ale ţării (monarhia, guvernul), securitatea politică şi militară a teritoriului rămas neocupat, liniile de comunicaţie cu depozitele şi serviciile transferate în sudul Basarabiei, au obligat guvernul român să ia măsuri împotriva unităţilor ruseşti în curs de destrămare.
- în Basarabia, în condiţiile destrămării unităţilor militare ruse, s-au creat noi agitaţii, odată cu revoluţia bolşevică din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917.
- pentru a pune capăt anarhiei create pe teritoriul Basarabiei şi pentru a asigura securitatea acesteia, Consiliul de Directori, organ al Sfatului Ţării, a cerut guvernului român să disloce trupe în Basarabia pentru menţinerea stabilităţii şi ordinii interne.
- în scurt timp unităţile româneşti au izbutit să cureţe teritoriul de detaşamentele bolşevizate reinstaurând ordinea.
- la 22 ianuarie / 4 februarie 1918, Sfatul Ţării a hotărât în unanimitate independenţa Republicii Moldoveneşti, cu dreptul de a-şi hotărî singură soarta în viitor.
- la 13/26 ianuarie 1918 guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile diplomatice cu România;
- în ianuarie 1918 şi-a proclamat independenţa Ucraina;
- izolată complet, Republica Moldovenească şi-a proclamat independenţa la 4 februarie 1918:
- la 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării ce cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat hotărârea Basarabiei de a se uni cu România, cu o largă majoritate de voturi (86 pentru, 3 împotrivă, 36 abţineri).



Sfatul Țării 1918
Membrii Sfatului Ţării în 1918