După recunoaşterea independenţei, România a trebuit să ţină seama de noul echilibru de forţe creat în Europa:
- pe de o parte deoarece ocupa o poziţie strategică în Balcani:
- pe de altă parte trebuia să se integreze noilor structuri europeni ca stat de sine stătător;
- un rol deosebit l-au avut diplomaţi ca: Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, V. Boerescu, D. A. Sturdza şi alţii:
      După demersuri diplomatice legate în special de acordarea cetăţeniei evreilor şi rezolvarea urmărilor afacerii Strousberg, între 1878-1880 Imperiul Otoman, Germania, Anglia, Franţa, Grecia, Olanda, Rusia, Austro-Ungaria, au recunoscut independenţa de stat a României
- încă din toamna anului 1878 Carol I primeşte titlul de Alteţă Regală;
- s-a stabilit ca în lipsa descendenţilor direcţi, tronul să revină nepotului său de frate, Ferdinand, căsătorit în 1892 cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei;
- la 14/26 martie 1881 Parlamentul a votat transformarea României în regat:
- ţara noastră întreţinea relaţii cu 18 state ale lumii.
      Relaţiile româno-austro-ungare la sfârşitul secolului al XIX-lea se înrăutăţesc:
- Austro-Ungaria ocupă un loc important în Comisia Dunării
-1867 înfăptuirea dualismului duce la o politică de deznaţionalizare, în Transilvania;
- consecinţele convenţiei comerciale din 1875;
      Rusia şi-a întării poziţiile în Bulgaria şi a ameninţat, în 1878, că ocupă şi România:
- are loc incidentul de la Arab Tabia dintre trupele române şi ruse în legătură cu delimitarea frontierei de sud a Dobrogei;
      Franţa - după războiul cu Prusia din 1870-1871 nu mai reprezenta o forţă în Europa. Acestea impun României, tot mai mult izolată diplomatic, o alianţă politico-diplomatică cu Puterile Centrale (Tripla Alianţă) formată din Germania, Austro-Ungaria şi Italia;
     Alianţa cu Puterile Centrale s-a semnat în 1883 şi a avut un caracter secret, fiind cunoscut doar de rege şi de unii oameni politici:
- a fost reînnoită de câteva ori în anii următori; a avut un caracter defensiv;
- membrii se obligau să se ajute reciproc şi să nu încheie alianţe potrivnice vreuneia din părţi; 

      La începutul secolului al XX-lea România s-a afirmat în sud-estul Europei ca un factor de stabilitate politică.
- situaţia în Europa se complică pe fondul conturării celei de a doua alianţe politico-diplomatice din Europa, Antanta (Tripla Înţelegere) formată din Franţa, Anglia şi Rusia;
- România a urmărit menţinerea statu-quo-ului în peninsula Balcanică;
      Apropiera Austro-Ungariei de Bulgaria şi creşterea agresivităţii sale după ce în 1908 anexează Bosnia şi Herţegovina intensifică şi asuprirea românilor în Transilvania;
- conflictul în Balcani s-a agravat şi datorită ignorării pretenţiilor ruseşti asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele;
- Bulgaria dorea să-şi mărească teritoriul pe seama Turciei;
- în 1909 moştenitorii tronului din Germania şi Austro-Ungaria vizitează Bucureştiul, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de către Carol I, ocazie cu care a fost numit feldmareşal al armatei germane
- Ion C. Brătianu, principesa Maria şi alţi politicieni au sperat ca prin reorientarea spre Antantă să sprijine unirea Transilvaniei şi Bucovinei cu România;   

        Războaiele balcanice (1912-1913) au demonstrat reorientarea politiii externe a guvernului român:
-1912 Serbia, Grecia, Bulgaria, urmăreau realizarea unităţii naţionale prin recucerirea teritoriilor aliate încă sub stăpânire otomană;
- Turcia este înfrântă; la 3 decembrie 1912 s-a semnat armistiţiul;
- tratativele pentru pace s-au desfăşurat la Londra;
- conflictul reizbucneşte la 3 februarie 1913;
- pacea încheiată la Londra lasă mari probleme nerezolvate;
- România şi-a proclamat neutralitatea faţă de primul conflict balcanic;
-10 iunie 1913 Bulgaria nemulţumită de rezultatele tratativelor de pace, atacă pe foştii aliaţi;
- România a decretat mobilizarea armatei, aceasta semnificând ruperea legăturilor cu Puterile Centrale, in mod deosebit cu Austro-Ungaria.
- Bulgaria a capitulat;
- 10 august 1913 - are loc pacea de la Bucureşti:
- Bulgaria cedează părţi din Macedonia, Serbiei şi Greciei:
- Turcia primeşte Adrianopole (Edirne)
-1/14 iunie 1914 vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa însoţit de ministru de externe Sazonov, din discuţiile purtate cu Carol I şi I.I.C. Brătianu continuă că România este pierdută practic pentru puterile centrale
- România primeşte Dobrogea de sud până la linia Ecrane-Turtucaia;
- se adânceşte conflictul dintre România şi Tripla Alianţă


harta 1916
Harta Europei în timpul primului război mondial 1914 - 1918