Una dintre instituţiile de bază ale culturii moderne, şcoala, a cunoscut în această perioadă progrese deosebite. Învăţământul românesc s-a sincronizat de-a lungul epocii moderne, în forma şi în conţinut cu cel european.
      S-a realizat acum, prin legi şi regulamente şcolare moderne, un învăţământ unitar, la scara întregii ţări, de la cel superior, universitar, la cel primar.
     În 1860 a luat fiinţă Universitatea din Iaşi iar în 1864 Universitatea din Bucureşti, instituţii de cultură prestigioase ale României care au focalizat viaţa ştiinţifică şi culturală a ţării.
    Alte instituţii de învăţământ superior au fost organizate pentru a pregăti cadre specializate: Facultatea de Medicină, şcoala de Arte Frumoase, la Bucureşti şi Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică.
    Toate aceste instituţii de învăţământ superior au beneficiat de un corp profesoral cu pregătire temeinică obţinută la universităţile europene de prestigiu. Pentru crearea unei elite intelectuale, statul roman modern a oferit burse de studiu în străinătate contribuind astfel la circulaţia valorilor naţionale şi la recunoaşterea lor în spaţiul cultural european.
     Celelalte forme de învăţământ au cunoscut şi ele transformări sensibile.
     Legea instrucţiunei publice din 1864 instituia învăţământul primar obligatoriu şi gratuit.
- un rol însemnat la modernizarea învăţământului românesc în deceniile de la cumpăna dintre secole i-a revenit marelui om de cultură, pedagog, matematician şi astronom, Spiru Haret. El a organizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat acţiuni de culturalizare, alfabetizare şi de trezire a conştiinţei publice în lumea satelor, prin intermediul corpului învăţătorimii rurale.
     Alături de învăţământul de stat a continuat să funcţioneze în România un învăţământ privat mai ales liceal ca şi învăţământul confesional. Din păcate cu toate aceste eforturi de instituţionalizare şi organizare nu s-a reuşit diminuarea semnificativă a numărului de analfabeţi. Condiţiile de viaţă economice şi sociale au făcut ca, mai ales în mediul rural, populaţia fără ştiinţă de carte să rămână numeroasă până la primul război mondial.