Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primele doua decenii ale secolului al XX-lea reprezintă o epocă de împliniri culturale majore. Este o perioadă clasică a culturii moderne româneşti în care valorile culturale create în toate domeniile artistice şi literare se vor sincroniza şi integra într-o manieră organică în peisajul valorilor europene. Mai mult chiar, cultura românească se va impune acum prin creaţii competitive pe plan universal oferind soluţii culturale originale şi de mare valoare. Pe de alta parte cultura modernă românească a îngemănat pentru prima dată în mod explicit şi a instituţionalizat într-o creaţie omogenă înfăptuirile culturale şi artistice ale românilor de pretutindeni. Este epoca în care au trăit şi au creat titanii culturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, B.P. Haşdeu, N. Iorga, N. Grigorescu şi alţii.
     Instituţii de cultură
     Ajunsă în faza maturităţii depline, cultura română modernă s-a dotat cu instituţii pe măsura ce au contribuit la dezvoltarea şi punerea în valoare a geniului şi talentului a numeroşi creatori.

     Prima instituţie culturală a ţării, în ordinea valorii, a fost Academia Română.
- constituită în 1866 ca o societate literară din iniţiativa unor oameni de cultură din toate provinciile locuite de romani şi având ca scop declarat stabilirea ortografiei, gramaticii şi a Dicţionarului limbii române, ea va deveni în 1867 Societatea Academică Română;
- din 1872 Academia a admis printre membrii săi, în afară de filologi sau istorici şi alte personalităţi din domeniul medicinii, ştiinţelor naturale, economiei, geologiei, etc..
- în 1879 s-a adoptat titulatura de Academia Română care-şi propunea ca obiectiv promovarea „culturii, limbii şi istoriei naţionale, a literelor, ştiinţelor şi artelor frumoase”.
     Organizată după modelul academiilor europene, Academia Română cuprindea trei secţiuni: literatură, istorie şi ştiinţe. - fiecare dintre acestea a numărat printre membrii săi personalităţi prestigioase din toate domeniile creaţiei.
- din secţiunea literară au făcut parte, în această perioadă, Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, August Treboniu Laurian, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, George Coşbuc, Barbu Ștefănescu Delavrancea etc..
- la secţiunea istorică s-au remarcat nume prestigioase ca Mihail Kogălniceanu, George Bariţ, Alexandru Odobescu, V.A. Urechia, A.D. Xenopol, Ioan Bogdan, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga.
- din secţia ştiinţifică au făcut parte medicul Nicolae Kretzulescu, economiştii P.S. Aurelian, Ion Ghica, fizicianul E. Bacaloglu, chimiştii Nicolae Teclu şi Petru Poni, botanistul Florian Porcius, geologul Grigore Cobălcescu, agronomul şi economistul Ion Ionescu de la Brad, matematicienii Spiru Haret, David Emanuel, Dimitrie Pompeiu, Gh. Ţiţeica, inginerul Anghel Saligny, geograful Simion Mehedinţi, biologii Emil Racoviţă şi Grigore Antipa, medicii Victor Babeş, Gh. Marinescu.
     Academia Română prin colecţiile, bibliotecile şi institutele sale a tezaurizat valori culturale inestimabile ale românilor de pretutindeni.

        Alături de Academie s-au organizat şi au desfăşurat o bogată activitate un număr impresionant de societăţi şi asociaţii culturale care au animat şi dinamizat cele mai diverse domenii.
- printre cele mai însemnate amintim: Societatea Junimea fondată la Iaşi în 1863, Societatea culturala Ateneul Român (Bucureşti, 1865), Societatea Filarmonica Română (Bucureşti, 1868), Societatea pentru Fond de Teatru Român (Deva, 1870), Astra (Sibiu, 1861), Liga Culturală etc.
- s-au înfiinţat societăţi culturale ce aveau ca obiective promovarea unor domenii foarte specializate: Societatea de Arhitectură (Bucureşti, 1897), Societatea Scriitorilor Români (Bucureşti, 1909) etc..
     Pentru promovarea artelor şi ştiinţelor s-au organizat în aceasta perioadă colecţii şi muzee care au tezaurizat inestimabile valori culturale, materiale şi spirituale. Datorită educaţiei şi gustului artistic rafinat al regelui Carol I şi al reginei Elisabeta (Carmen Sylva ca poetă), familia regală a României a organizat o valoroasa colecţie de arta, a patronat manifestările artistice ale epocii, sprijinind şi stimulând material talentele deosebite.
     În 1910 s-a organizat la Bucureşti primul muzeu de artă, care adăpostea colecţiile lui Anastase Simu. Tot acum s-a organizat Muzeul de Artă Veche Românească, Muzeul de ştiinţe ale Naturii, Grădina Botanică din Bucureşti, Filarmonica şi Opera.    


Societatea Academica Română
Inaugurarea Societăţii Literare Române din 1/13 August 1867
(litografie de H. Trenk)