Independenţa trebuia consfinţită pe câmpul de luptă şi impusă spre recunoaştere Europei. Responsabilii politici români, principele Carol, guvernul şi parlamentul, opinia publică erau favorabili angajării militare a României în războiul balcanic.
Rusia respinge la început tratativele de cooperare militară; autorităţile ruse credeau că vor putea tranşa singure victoria.
la 14-15 / 26-27 iunie armata rusă trece Dunărea cu sprijinul artileriei, infanteriei şi vaselor româneşti, începând înaintarea pe trei direcţii: Nicopole; Târnovo-Şipka-Stara Zagora; Biala-Rusciuk;
primele asalturi ruseşti asupra Plevnei au fost respinse cu pierderi mari (în redute erau 30.000 ostaşi şi ofiţeri turci);
în urma opririi trupelor ruse la Şipka şi a înfrângerilor din Caucaz, comandamentul ţarist solicită sprijinul armatei române;
la 19/31 iulie 1877 marele duce Nicolae, comandantul frontului din Balcani, trimite o telegramă principelui Carol I în care îi solicită sprijinul;
în Balcani sunt trimise diviziile a II-a şi a III-a română;
au fost votate credite militare şi au fost făcute comenzi de armament în străinătate, rechiziţii, donaţii, contribuţii militare;
la Plevna forţele româno-ruse au fost puse sub comanda lui Carol I, asistat de generalul Zotov şi Al. Cernat; (armata română: 38.000 oameni şi 108 tunuri);
la 30 august / 11 septembrie a avut loc asaltul asupra Plevnei; din 14 redute au fost cucerite doar trei, Griviţa I fiind singura păstrată de unităţile române. Au căzut eroic maiorul Gh. Şonţu şi căpitanul Valter Mărăcineanu;
în septembrie şi octombrie 1877 noi încercări de a cuceri reduta Griviţa II;
la 28 noiembrie 1877, înfrânt, Osman-paşa s-a predat colonelului Mihai Cristodulo Cerchez; au fost capturaţi 45.000 soldaţi turci, dintre care 2.500 ofiţeri;
armata română acţionează în nord-vestul Peninsulei Balcanice, iar ruşii pe direcţia Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol:
           •  ostaşii români luptă în zona Vidin-Belogradcik;
           •  ianuarie 1878 Vidinul era încercuit; semnarea armistiţiului a găsit aici armata română;
faptele de vitejie ale românilor au fost reliefate şi de presa de peste hotare ca: „Der Osten”, „Le bien publique”, „Le messager de Vienne”, „Fremdenblatt”, „Neues Freie Presse” şi altele;
prinţul Carol I a fost decorat de ţarul Rusiei cu ordinul „Sf. Gheorghe” şi „Sf. Andrei” cu spade;
s-au remarcat generalii Alexandru Cernat, Gh. Lupu, M. Cerchez, George Manu, lt. col. Ion Codruţ, maiorul Teodor Văcărescu, căpitanul Moise Groza;


     Efortul financiar al României în război s-a ridicat la cifra de 100 milioane lei.
populaţia a susţinut efortul de război colectând suma de 10.000.000 de lei.
s-a remarcat solidaritatea populaţiei din toate provinciile româneşti, în toate teritoriile locuite de români s-au constituit comitete de sprijin;
3.843 români din Transilvania s-au înrolat în cadrul armatei române;
primul care a căzut a fost bucovineanul Alexandru Popescu;
s-au făcut rechiziţii în alimente, furaje, vite, s-au organizat ambulanţe şi spitale;
au sprijinit frontul comitetele de femei de la Sibiu condus de Iudita Măcelariu, de la Iaşi condus de Maria Rosetti Roznoveanu şi din Bucovina condus de Natalia Hurmuzaki;
serviciul medical al armatei a fost condus de dr. Carol Davilla;
     Creaţia artistică a oglindit aspecte ale războiului. S-au impus: Vasile Alecsandri, Ciprian Porumbescu, Eduard Caudella, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Sava Henţia, Carol Pop de Zsathmany şi alţii. 

    


Plevna 1877
Cucerirea redutei Grivița la Plevna 1877