Mihail Kogălniceanu

     După tratativele îndelungate la 4/16 aprilie 1877, la Bucureşti, s-a semnat de către Mihail Kogălniceanu şi agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenţia privind trecerea trupelor ruseşti pe teritoriul României:
        ●  Rusia se obligă să păstreze şi să menţină integritatea României:
        ●  cheltuielile legate de trecerea trupelor urmau să fie suportate de Rusia;
        ●  traseul a fost stabilit în detaliu, ocolind Bucureştiul;
        ●  pentru menţinerea raporturilor cu autorităţile române, urmau să fie numiţi comisari ruşi.
     În paralel, guvernul român a luat măsuri de organizare a apărării în caz de atac din partea Turciei:
  ■  a fost decretată mobilizarea armatei şi a gărzii civile (România dispunând la acel moment de un număr de 120.000 de ofiţeri şi ostaşi dintre care 58.000 în unităţile operative);  
  ■  la 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Porţii şi a început trecerea Prutului;
  ■  trupele române au fost dispuse pe aliniamente în sudul ţării, pe linia Dunării, pentru a putea interveni în caz de atac otoman;
  ■  turcii au bombardat garnizoanele româneşti din stânga fluviului: Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu;
  ■  ca răspuns românii atacă Turtucaia şi Vidinul;

     La 29 aprilie/11 mai şi 30 aprilie/12 mai 1877 Parlamentul a votat moţiuni prin care se cere ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman şi declararea stării de război cu Turcia;
  ■  ca răspuns la interpelarea deputatului Nicolae Fleva, în data de 9/21 mai 1877, ministrul de externe, M. Kogălniceanu, a declarat că ţara este gata să rupă orice legătură cu Turcia;
  ■  Parlamentul a votat printr-o moţiune independenţa României, precum şi faptul că tributul datorat Porţii urma sa fie destinat înzestrării armatei.
  ■  proclamarea independenţei a fost primită cu mult entuziasm de opinia publică românească şi de românii din afara graniţelor ţării
  ■  Rusia acceptă independenţa ca pe un fapt împlinit;
  ■  Turcia a acuzat România de rebeliune;
  ■  Italia manifestă simpatie;
  ■  Prusia, Anglia şi Austro-Ungaria au anunţat că se vor pronunţa la sfârşitul războiului.   


Primul bombardament al pozițiilor turcești de peste Dunăre