Arta românească a reflectat schimbările survenite in societate şi în mentalul uman venind în întâmpinarea nevoilor estetice şi spirituale ale oamenilor.
în evoluţia creaţiei artistice în evul mediu s-a realizat o simbioză între elementul autohton, tradiţionalist, bizantin şi influenţele venite din exterior
influenţa exterioară s-a tăcut simţită pe calea sud-dunăreană, de inspiraţie bizantină şi occidentală, pe filiera central europeană
stilurile folosite în arta românească au fost: muntenesc, moldovenesc, brâncovenesc
astfel s-au dezvoltat cetăţile cnezilor români din Transilvania la începutul Evului Mediului, bisericile din lemn, planul triconc, bolta moldovenească, arta broderiei şi a miniaturii, sculptura în piatră, prelucrarea metalelor preţioase
arta a fost subordonată profanului şi religiosului, beneficiarii creaţiei artistice fiind mai ales boierii şi domnia, dar şi comunităţile ţăranilor liberi şi orăşenimea

resimte influenţa bizantină
motivele de inspiraţie au fost:
      •  durerea umană;
      •  „Judecata de apoi”;
      •  Cucerirea Constantinopolului de către turci;
      •  teme de inspiraţie religioasă
portretul lui Nicolae Alexandru Basarab de la biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş este printre primele lucrări
în Transilvania picturile sunt realizate sub influenţa stilului gotic
în secolele XVI-XVII s-a dezvoltat decoraţia exterioară a bisericilor şi mănăstirilor, ca de exemplu Suceviţa
pictura îmbină în epoca iconografică tradiţională cu elementele decoraţiei florale       .
ni s-au păstrat numele unor artişti ca: Jitian şi Sanciul care au pictat la mănăstirea Dealul, Dumitru şi Chirtop au pictat la mănăstirea Bistriţa
în secolul al XVII-lea au creat Mihai Monahul, Constantinos, Andrei, Ioan, Stan la Hurez, Radu Lambru la Mogoşoaia şi mai ales Pârvu Mutu cel mai reprezentativ pictor al epocii brâncoveneşti în autoportretele de la Bordeşti şi Filipeştii de Pădure.
arta icoanelor, în special moldoveneşti, s-a realizat în ateliere specializate de producţie iconografică ce funcţionau pe lângă mânăstiri     

s-a realizat mai ales în piatră şi mai târziu în lemn
este ilustrată în lespezile funerare din Transilvania sau cea a lui Radu de la Afumaţi
în epoca brâncoveneană se remarcă fineţea realizării şi amploarea ornamentaţiei.

 

s-a construit în lemn, piatră, cărămidă, nuiele lipite cu lut
- în Transilvania în condiţiile interzicerii pentru români de către stăpânirea maghiară a construcţiilor în piatră s-a construit mult din lemn, mai ales aşezăminte religioase
- cu precădere din sec. XIII-XIV a început să se construiască şi în piatră
primele construcţii la începutul Evului Mediu au fost: cetăţile româneşti de la Biharea şi Morişena, cea a cavalerilor teutoni de la Feldioara, bisericile de la Sânta Măria Orlea, Strei, Densuş, Streisângeorgiu (Transilvania), Dinogeţia şi complexul monastic de la Basarabi (Dobrogea)
una din cele mai vechi biserici din Ţara Românească a fost Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş
reşedinţe de scaun au fost la: Curtea de Argeş, Târgovişte, Suceava, Iaşi, Alba-Iulia
cetăţi şi castele:
      •  în Ţara Românească: Turnu, Giurgiu, Poienari, Rucăr;
      •  în Moldova: Neamţ, Cetatea Albă, Ţighina, Hotin, Orhei, Teţina;
      •  în Transilvania: Bran şi Hunedoara;
lăcaşurile de cult s-au construit în stil romanic (Rădăuţi, Sfântul Mihail din Cisnădie) în plan de cruce grecească înscrisă (Sfântul Nicolae Domnesc), sau triconc (Vodiţa, Tismana, Cozia)
stilul moldovenesc domină arta vreme de un secol (1480-1500);
- are o sinteză particulară vizând toate domeniile artistice (mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Suceava)
- în interiorul sau exteriorul construcţiilor s-au realizat fresce de o mare valoare artistică
- bolta moldovenească este prezentă alături de chenarele uşilor şi ferestrelor din piatră sculptată
sub influenţa renascentistă în sec. al XVI-lea piatra şi cărămida au alternat în decoraţia exterioară
sporeşte numărul locuinţelor la oraşe, casele boiereşti s-au diversificat iar numeroase mânăstiri au fost fortificate
stilul brâncovenesc a adus un plan ordonat în care elementul românesc (foişorul, pivniţa) s-a îmbinat armonios cu cel al Renaşterii italiene (logiile şi decoraţia)

dă un plus de frumuseţe manuscrisului
monahul Nicodim la mănăstirea Neamţ autor al manuscriselor de mare fineţe Tetraevagheliarul în care apare figura lui Ștefan cel Mare.
un alt centru vestit în secolul al XVII-lea este mănăstirea Dragomirna
producţia de argintărie: pocale, panghiare, frecături de evanghelie şi broderii-dvere, văluri de morminte, epitrahiluri ce au dezvăluit nevoia de inimos şi dorinţa de confort.