Prin operele lor, oamenii de cultură au arătat originea comună a tuturor locuitorilor din spaţiul carpato-dunăreano-pontic.
Nicolae Olahus în lucrarea „Hungaria sive de originibus gentis situ, divizione, habitu atque opportunitatibus” (1536) a subliniat unitatea de neam şi continuitatea românilor.
Honterus în harta din 1542 a înscris numele Dacia peste întreg teritoriul locuit de români.
între 1339 şi -1699 a fost utilizat în lucrările cronicarilor de 103 ori termenul de neamul românesc.
     Cultura în special din sec. al  XVI-lea a sprijinit afirmarea conştiinţei unităţii românilor, bazându-se pe originea latină şi tradiţia istorică comună. Cărturarii au tins să scrie pentru cercuri foarte largi de cititori, pentru a ridica pe om prin învăţătură şi virtute.
primele cronici în limba română apar în sec. al XVII-lea.

GRIGORE URECHE
- mare spătar şi vornic în Moldova;
- letopiseţul său începe de la descălecatul lui Bogdan (1359) până la a doua domnie a lui Aron vodă (1595) ;
- este primul autor care foloseşte izvoare străine;
- dorind să dea operei sale un caracter educativ arată: „De la Râm ne tragem şi cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul”.

MIRON COSTIN
- autorul unei opere istorice remarcabile
- lucrări în limba română: „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă până la Eustaţie Dablja (1661), „De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”.
- în limba polonă: „Poema polonă”.

ION NECULCE
- mare hatman în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir;
- este nevoit să se refugieze în Rusia pentru sprijinul acordat marelui cărturar;
- continuă cronica lui Miron Costin până la jumătatea secolului al XVIII-lea

NICOLAE COSTIN
- unul din fiii lui Miron Costin a redactat un letopiseţ al Moldovei în care narează evenimentele până în pragul secolului al XVII-lea.

DIMITRIE CANTEMIR
- autorul unei vaste opere cu caracter istoric, politic, moral-filosofic, religios, artistic.
- în 1772 în „Hronicul vechimii romano-moldovlahilor” arată originea latină a românilor
- în „Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane” abordează istoria Imperiului otoman.
     Dintre creaţiile sale remarcăm:
       •  1698 „Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea”;
       •  1705 „Istoria ieroglifică”;
       •  1716 „Descrierea Moldovei”;
       •  1716 „Viaţa lui Constantin Cantemir”;
       •  „Monarchiarum physica examinatio”;
       •  „Evenimentele Cantacuzinilor şi Bălenilor”.

SPĂTARUL NICOLAE MILESCU
- călător neobosit în Europa şi Asia;
- întreţine o îndelungată corespondenţă diplomatică;
- cunoscut cercurilor culturale europene;
- are traduceri din lucrări cu caracter religios şi filosofic.

CONSTANTIN CANTACUZINO
- se impune prin: gradul de erudiţie, cunoştinţele istorice şi politice, vastitatea operei sale;
- alcătuieşte prima hartă amănunţită a Ţării Româneşti în limba greacă şi latină ce s-a tipărit în 1700 la Padova;
- în Istoria Ţării Româneşti subliniază continuitatea dacică în perioada dominaţiei romane;
- a avut o bibliotecă vastă din care s-au păstrat până astăzi doar 400 tipărituri.

în Ţara Românească, judecăţile cronicarilor sunt în funcţie de poziţia domnitorilor munteni faţă de grupările boiereşti;
- în acest sens se înscriu lucrările: Letopiseţul Cantacuzinesc, Istoria Ţării Româneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini Letopiseţul lui Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti (1290-1728), Istoria Ţării Româneşti de la octombrie 1688 până la martie 1717, Cronica lui Radu Greceanu Constantin Cantacuzino.
în sec. al XVII-lea apar primele legiuiri scrise în limba română: în 1640 - Pravila de la Govora; 1652 - Îndreptarea legii; 1646 - Pravilele împărăteşti;
în Transilvania apar: în 1653 Aprobatae constituones regni Transilvaniae şi în 1669 Compilatae Constitutiones, cuprinzând legi votate de Dieta principatului.
în domeniul Istoriografiei s-au impus în Transilvania:
       •  Ioan Bethlen, cronicarul sas Laurenţiu Toppeltin ce a redactat volumul „Origines et oceasus Transylvanorum”
       •  notarul Gheorghe Kraus din Sighişoara ce a întocmit o cronică a Transilvaniei între anii 1608-1665;
       •  Vasile Protopopul din Scheii Braşovului este autorul unei cronici despre românii braşoveni;
s-au mai alcătuit Dicţionare, culegeri de predici religioase, traduceri din literatura universală, lucrări de literatură populară;
cultura românească prin operele ei a îmbogăţit tezaurul culturii europene.