Constituirea naţiunii române a fost grăbită în Transilvania de regimul stării de opresiune la care era supusă populaţia locală.
românii erau menţinuţi în calitate de toleraţi lipsiţi de drepturi economice şi politice, supuşi unor grele sarcini financiare şi militare, ameninţaţi cu politica de catolicizare;
lupta pentru menţinerea bisericii ortodoxe a fost o cale de afirmare a spiritului propriu românesc;
ideologia naţională a devenit profund militantă şi a furnizat gânditorilor şi oamenilor politici o argumentaţie solidă în apărarea drepturilor românilor;
mişcarea naţională avea centre la: Blaj, Oradea, Cluj, Sibiu, şi s-a sprijinit pe intelectuali, ierarhi ai bisericii unite şi ortodoxe, militari români, mica nobilime românească;
un rol important au avut şi şcolile în limba română şi pregătirea de preoţi trimişi să-şi desăvârşească formaţia confesională la Roma şi Viena cu concursul unor înalţi prelaţi.
      Intelectualii români din Ardeal considerau că alta trebuie să fie calea pentru dobândirea unor drepturi egale cu celelalte naţiuni din principat, una guvernată de raţiune şi adaptată momentului istoric. Cu această convingere ei s-au implicat în vasta mişcare politică care a cuprins ţara după moartea lui Iosif II atunci când cele trei naţiuni politice încercau să anuleze reformele pentru a-şi redobândi integral privilegiile de care beneficiaseră mai înainte.
      Românii şi-au formulat revendicările într-o impresionantă petiţie adresată împăratului Leopold II (1790-1792) numită „Supplex Libellus Valachorum”, documentul politic românesc cel mai important în veacul al XVIII-lea în Transilvania. Este produsul muncii mai multor intelectuali între care Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior.


Inocenţiu Micu
episcop greco-catolic

      Episcopul unit Inocenţiu Micu (Klein - corespondentul german pentru Micu), în anul 1728, în calitate de membru al Dietei Transilvaniei în 1741 cere:
        •  să se acorde românilor şi preoţilor lor egalitate în drepturi cu naţiunile privilegiate:
        •  înfiinţarea de şcoli în limba română;
        •  dreptul ţăranilor de liberă strămutare; acordare de pământ ţăranilor iobagi;
        •  alegerea românilor în Dietă;
        •  respectarea drepturilor micii nobilimi române din Făgăraş, Hunedoara şi Chioar;
        •  aduce în dezbatere argumentaţia istorică a originii latine, vechimii şi continuităţii românilor;
în 1744 revendicările au fost formulate într-o petiţie Supllex Libellus şi înaintată împărătesei Mariei Tereza;
în 1744 un sinod convocat la Blaj urma să dezbată probleme semnificative ale naţiunii;
la cererea curţii din Viena Inochentie Micu este exilat la Roma până la moarte; ideile sale sunt preluate de un alt Supplex (în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) şi apoi de şcoala Ardeleană;
după mişcarea românilor din 1762 a fost numit un nou episcop ortodox în Transilvania, Vasile Novacovici de origine sârbă şi apoi în 1809 un român, Vasile Moga

 

 

 

      

Ignatie Darabant

      Supplex Libellus Valachorum este primul program politic modern al românilor din Transilvania.
reformele lui Iosif al II-lea nu şi-au atins scopul în Transilvania, fiind declarate nule sub presiunea marii nobilimi;
răscoala din 1784 şi ecoul Revoluţiei Franceze determină întărirea politicii reacţionare a nobilimii;
1790 dieta de la Cluj cere refacerea privilegiilor nobilimii (din 471 membri ai dietei unul era român, Ioan Bob, episcopul unit al Transilvaniei);
Conscripţia militară din 1760-1762 menţiona în Transilvania: 66,5% români, 21,62% maghiari şi 11,72% saşi;
mişcarea naţională a românilor din Transilvania este susţinută de străluciţi intelectuali: Petru Maior, Ignatie Darabant, Gh. Șincai, Iosif Mehesi, Ioan Molnar Piuru;
în 1791, Supplex Libellus Valachorum a fost semnat de episcopii Gherasim Adamovici şi Ioan Bob (primul program politic modem al mişcării românilor din Transilvania) ;
      Prima parte afirmă ideea latinităţii şi continuităţii româneşti în Ardeal, explică modul cum românii, cei mai vechi locuitori ai ţării au fost excluşi de la statutul cetăţenesc şi implicit de la beneficiile ţării, cum s-a constituit sistemul celor trei naţiuni şi patru religii recepte.
      Partea a doua formulează o serie de cereri în numele întregii românităţi fără distincţie între popor şi elite, fără distincţie între uniţi şi ortodocşi ceea ce pune în evidenţă concepţia etnică în definirea naţiunii:
        ●  restituirea către români a drepturilor şi privilegiilor dinaintea sistemului triunghiular constituit abia în 1437;
        ●  desfiinţarea denumirii de „toleraţi”, egalitate în drepturi, numiri în funcţii în raport cu numărul de locuitori;
        ●  utilizarea toponimiei româneşti alături de cea maghiară şi germană;
        ●  constituirea unui congres naţional românesc prezidat de cei doi episcopi.;
        ●  statutul românilor, indiferent de biserica la care se închinau, să fie egalizat cu al celorlalţi locuitori;
        ●  reprezentare proporţională cu numărul lor în funcţii şi dregătorii, reprezentarea lor în Dietă căci ei sunt cei ce plătesc impozitele şi dau ostaşii.
        ●  la cheltuielile ţării să participe toţi locuitorii, fără deosebire şi proporţional cu averea.
documentul este înmânat împăratului Leopold al II-lea, care-l trimite dietei din Cluj care l-a respins; nici curtea imperială şi nici dieta nu erau interesate în modificarea regimului triunghiular mai ales într-o variantă atât de radicală dar Dieta din 1791 votează totuşi o lege prin care se garanta libertatea practicii credinţei ortodoxe.
domnia conservatorului Francisc II (1792-1835) a însemnat stingerea spiritului de guvernare iluminist iosefin.
la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea mişcarea naţională s-a radicalizat; s-au constituit „societăţi iacobine”: Societatea Libertate şi Unire, Societatea de vânătoare Diana; Marseilleza circula în limba română şi maghiară; prin ziarul lor, Paul Iorgovici şi Ioan Molnar Piuaru răspândesc ideile revoluţionare.
s-au creat toate condiţiile pentru acţiunea şcolii Ardelene.


Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
(în latină - Petiţia Valahilor din Transilvania)