În vara anului 1959, în zona ţărilor româneşti s-a conturat un nou raport de forţe.
Polonia şi-a consolidat poziţiile o dată cu preluarea tronului ardelean de către cardinalul Andrei Bathory
- supremaţia politică a Poloniei se asocia cu instituirea păcii cu turcii şi reprezenta o grea lovitură pentru Mihai Viteazul
Ieremia Movilă şi Andrei Bathory, cu acordul tacit al Porţii i-au cerut lui Mihai să părăsească tronul şi ţara
Mihai a hotărât o campanie peste munţi, considerând că fără o intervenţie energică cauza antiotomană ar fi suferit o înfrângere
- printr-o solie trimisă la Praga, în iulie 1599, Mihai cere voie împăratului să intervină în Ardeal pentru a sparge cercul de adversităţi care-l înconjura    

     Forţele armate ale Ţării Româneşti intră în Transilvania în două mari coloane:
        •  una, condusă de Mihai, trece prin Buzău - Braşov unde aşteptau detaşamentele secuilor (duşmani de moarte ai Bathoreştilor care le răpiseră vechile privilegii) şi care ajunge dincolo de Carpaţi la 4 / 14 octombrie 1599
        •  cealaltă oaste, având în frunte pe Udrea Băleanu şi fraţii Buzeşti, porneşte mai târziu, deplasându-se în Transilvania pe la Turnu Roşu
- oştile s-au unit la 16 / 26 octombrie în apropiere de Sibiu
18/28 octombrie 1599 victoria lui Mihai de la Șelimbăr (lângă Sibiu), Andrei Bathory este prins şi ucis de secui
- la 1 noiembrie 1599, Mihai şi făcea intrarea triumfală în Alba-Iulia.
cârmuirea Transilvaniei a ridicat mari probleme:
        •  organizarea de stat era deosebită de a Ţării Româneşti
        •  foarte puternice erau naţiunile privilegiate
        •  guvernul sau sfatul princiar a fost alcătuit din nobili maghiari şi boieri români
        •  la Gherla, Chioara, Făgăraş, Gurghiu au fost instalaţi căpitanii lui Mihai
guvernarea ardeleană a lui Mihai a cuprins şi trei diete ale sale
        •  două la Alba-Iulia 20-28 noiembrie 1599 şi 20-27 iulie 1600
        •  una la Braşov 12-15 martie 1600
obiectivul dietelor a fost votarea contribuţiilor financiare net superioare celor anterioare:
        •  6 florini pe poarta (dublu celui obişnuit) pentru nutreţul cailor oştii (noiembrie 1599)
        •  la Braşov se votează o contribuţie generală de 4 florini pe poartă, iar în iulie 1600 alţi 6 florini pe poartă,
        •  satele ungureşti să permită satelor româneşti, păşunatul liber în zona hotarnică
        •  preoţii români să fie scutiţi de munca „cea de obşte” de regulă efectuată de iobagi
        •  acţiunile lui Mihai nu puteau depăşi limitele hotărârilor dietelor
Mihai are acţiuni notabile în folosul bisericii ortodoxe din Transilvania:
        •  în 1597 din iniţiativa sa a fost ridicată la Alba-Iulia o biserică unde în 1600 va fi aşezat scaunul episcopal românesc până la unirea cu biserica Romei (la începutul veacului următor)
        •  acestui eveniment se datorează şi prezenţa mitropolitului Ungro-Vlahiei, Eftimie la Alba-Iulia în primăvara anului 1600
        •  Serghie egumen al Tismanei, primeşte episcopia Maramureşului
        •  mulţi călugări intră în mănăstirea de la Alba-Iulia
        •  preotul Neagoslav este trimis să oficieze în biserica românească din Scheii Braşovului

     Mihai asigurat de partea turcilor care îl recunoscuseră pe Nicolae Pătraşcu, fiul său, domn în Ţara Românească şi apreciind corect situaţia din Polonia, momentan incapabilă să i se opună, Mihai organizează campania sa în Moldova:
        •  la 4 mai 1600 grosul trupelor sale treceau Valea Trotuşului, li se alătură oştile boiereşti din Ţara Românească (efectivul era de 17.000 ostaşi)
        •  la 10 mai este cucerit Bacăul
        •  la 16 mai, apărătorii Sucevei s-au predat fără luptă
        •  între timp Baba Novac intră în Iaşi, cetăţile Chilia, iar în sud Tighina, Cetatea Albă, Ismail, i-au revenit lui Mihai
        •  cetatea Hotin (unde se retrăsese Ieremia Movilă) nu a putut fi cucerită
Mihai se intitula într-un hrisov emis la 27 mai 1600 „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”
        •  îşi confecţionează pecetea pe care figurează cele trei ţări române surori
        •  capitala se stabileşte la Iaşi
        •  se străduieşte să adune marea boierime în jurul noii domnii,
        •  orăşenii şi ţăranii sunt iertaţi de dări pe 6 ani
     După multe negocieri a reuşit să smulgă Imperiului habsburgic recunoaşterea ca domn al Ţării Româneşti şi Moldovei şi guvernator al Transilvaniei cu titlul de principe, ceea ce a determinat coalizarea tuturor forţelor nemulţumite de apariţia în regiune a unei noi puteri.

     Dieta de la Turda (septembrie 1600) se răscoală împotriva lui Mihai pentru „dăjdii neobişnuite” şi sarcini „care i-au slăbit”.
poziţia lui Mihai este şubredă; trupele lui staţionau în cele două ţări de dincolo de Carpaţi
        •  putea primi ajutor numai de la împărat care trimise pe guvernatorul Basta cu 18.000 oameni
        •  oastea imperială se alătură răsculaţilor ardeleni
        •  lui Mihai îi rămăseseră doar secuii, mercenarii cazaci şi balcanici şi ţăranii recent încorporaţi în total 10.000 – 12.000
        •  lupta s-a dat la Mirăslău, la 18 septembrie 1600 şi a însemnat pierderea Ardealului
oastea poloneză condusă de Zomoyski intră în Moldova
        •  Suceava s-a predat la 27 septembrie, iar la 6 octombrie Movileştii redobândesc Moldova
        •  cu 16.000 de ostaşi a dat bătălia decisivă cu ostile poloneze de la Bucov (pe Teleajen) la 20 octombrie, după ce încercase să-i reţină la Năieni şi Ceptura (Mihai aste nevoit să se retragă).
        •  peste câteva zile, este înscăunat Simion Movilă.
stăpân încă în Oltenia, speră să reocupe tronul la Târgovişte.
        •  la 25 noiembrie, pierde bătălia de la Curtea de Argeş, iar Buzeştii se închinaseră noului domn.

     Mihai pleacă prin Ardeal, la 12 ianuarie 1601 ajunge la Viena unde a redactat un memoriu către împărat şi o celebră autobiografie, cronica luptelor sale cu Imperiul Otoman adresată ducelui Casimo de Toscana un aliat în Liga Sfântă.
în Transilvania, Sigismund Bathory este reînscăunat a treia oară.
în audienţă la Rudolf al II-lea la Praga (martie 1601) Mihai primeşte 10.000 taleri pentru echiparea unei oşti.
        •  în mai 1601 are loc, împăcarea cu Basta; după ce trupele lor au fost adunate joncţiunea are loc la începutul lui iulie 1601.
        •  la 3/13 august, la Gurăslău, Mihai îl învinge pe Sigismund Bathory.
Simion Movilă a fost îndepărtat şi scaunul Ţării Româneşti îl aştepta.
     Mihai este asasinat pe câmpia Turzii la 9 august 1601. Aceasta a corespuns perfect ţelurilor imperiale.

Mihai Viteazul - Alba Iulia 1600
Mihai Viteazul intră în Alba Iulia
(pictură de autor necunoscut din secolul al XIX-lea)