După o perioadă de domnii obscure, strivite sub povara asuprii otomane, urmează o pagină de istorie de maximă strălucire a Ţării Româneşti realizată în timpul domniei lui Mihai Viteazul.
        •  născut în familia Basarabilor, fiul lui Pătraşcu cel Bun şi frate cu Petru Cercel
        •  dispune de o avere impresionantă, pe care şi-a mărit-o în mod constant până în anul 1600:
        •  un domeniu ce număra 129 sate şi 20 părţi de sate, printre cele mai mari din vremea sa
din ianuarie 1588 până în 1593 - urcă constant în funcţii şi dregătorii, de la funcţia de ban de Mehedinţi, la acea de mare stolnic (1588 - 1591), mare postelnic (1592) şi mare ban (1593)
- este ajutat de puternicele şi bogatele familii oltene şi de grupuri de financiari greci din capitala Imperiului.
în preajma urcării sale pe tronul Ţării Româneşti, boierimea autohtonă manifesta o solidaritate nemaiîntâlnită motivată de excesiva asuprire otomană, de imixtiunea acesteia în viaţa internă a ţării
în 1593 devine domn al Ţării Româneşti confirmat de Poarta otomană   

     Integrarea Ţării Româneşti în alianţa creştină adus la răscoala antiotomană din 13 noiembrie 1594, la Bucureşti îndreptată împotriva creditorilor domnului şi a unei mici oşti turceşti.
sultanul îi ordonase lui Mihai o expediţie peste Carpaţi, împotriva răzvrătiţilor ardeleni
- ajutat de trupele boiereşti şi de cel 2000 ostaşi trimişi de Sigismund Báthory alege calea luptei deschise, împotriva turcilor
10 decembrie 1594, atacă Giurgiu care, puternic fortificat, rezistă, urmează Hârşova (1 ianuarie 1595), apoi Silistra (8 ianuarie 1595)
- domnul Moldovei îşi trimite trupe în Bugeac, unde Tighina nu a putut fi cucerită, dar Ismailul a fost ocupat în martie 1595
la Dunăre aşteptau doi pretendenţi însoţiţi de oşti otomane şi tătăreşti
- la 14 şi 16 ianuarie 1595 trupele conduse de Buzeşti şi Radu Calomfirescu învingeau avangarda tătarilor la Putineiu şi Stăneşti
joncţiunea trupelor turceşti şi tătăreşti nu a putut li împiedicată
- intervenţia surprinzătoare a paharnicului Manta le risipeşte tabăra acestora de la Șerpăteşti
25 ianuarie 1595, Mihai distruge Rusciuk şi a preluat întreaga artilerie a trupelor otomane
banul Mihalcea atacă Silistra fără a o putea recuceri
haiducii balcanici ai domnului iau cu asalt Brăila, Cernavodă, Turtucaia şi Nicopole
martie 1595, cetatea Brăila revenea Ţării Româneşti
primăvara 1595, paşa de Vidin arse Craiova apărată de 160 de luptători sub comanda raguzanului Deli Marcu

     Încă din ianuarie 1595, Sigismund Báthory îi cere lui Rudolf al II-lea, ca Ţara Românească şi Moldova să fie cuprinse în tratatul ce urmau să-l semneze împreună.
Aron Vodă nu era dispus să accepte suzeranitatea; a fost înlocuit cu Ștefan Răzvan care în iunie 1595 recunoaşte în condiţii umilitoare vasalitatea ţării sale
în acest timp o delegaţie boierească munteană condusă de mitropolitul Eftimie era chemată la Alba-Iulia spre a negocia şi semna un tratat cu Transilvania
        •  textul elaborat de Sigismund, susţinut de o conspiraţie boierească, cu scopul de a scădea autoritatea lui Mihai şi de a închina ţara lui Sigismund
        •  domnul devenea „locţiitor” al lui Sigismund, trebuind să accepte tutela clasei dominante autohtone şi cea a instituţiilor politice de peste munţi, cărora li se cedau toate prerogativele politice interne şl externe ale statului
        •  semnat la 20 mai 1595, actul a stârnit mânia lui Mihai

     În vara anului 1595 o armată otomană condusă de Ferhat paşa şi apoi Sinan paşa aşteaptă la Dunăre începerea ostilităţilor.
        •  trupele lui Mihai nu depăşesc 10.000 oameni din câre 2.000 transilvăneni conduşi de Albert Kiraly.
        •  turcii nu aveau cu mult peste 20.000 de oameni, aceştia trec Dunărea pe la Rahova, Giurgiu în urmărirea lui Mihai, retras la Călugăreni
        •  la 13/23 august 1595, Mihai obţine victoria asupra lui Sinan paşa, pe câmpul de luptă cad 7.000 ostaşi turci şi este capturat steagul verde al profetului
superioritatea numerică a forţelor turceşti care puseseră în mişcare doar avangarda, îl obligă pe Mihai să se retragă la Copăceni, pe Argeş, la Bucureşti, Târgovişte şi apoi la Stoeneşti pe Dâmboviţa, lângă Bran, unde aştepta la 12 septembrie 1595 ajutorul aliaţilor săi.
între 17-27 august 1596, cancelarul polon Zamoyski îl înlocuieşte pe Ștefan Răzvan cu Ieremia Movilă prin care „Moldova devenea membru credincios şi inseparabil al coroanei poloneze”
fără a putea interveni în favoarea aliatului său Sigismund Báthory trece munţii cu 23.000 de ostaşi între care, 13.000 de mercenari, trupele secuieşti, mica oştire a lui Ștefan Răzvan şi ajutorul toscan (300 de soldaţi toscani sub comanda lui Silvio Piccolomini)
- la 6-8 octombrie, Târgoviştea este recucerită
- la 12 octombrie, Ștefan Răzvan intră în Bucureşti, repede abandonat de turci, nu înainte de a arunca în aer mica cetăţuie, viitoarea mănăstire Radu-Vodă şi după lupte care au durat cinci zile (15-20 octombrie 1595) ariergarda turcă surprinsă la Giurgiu este nimicită, iar cetatea cucerită
cronicarul turc Mustafa Nalma apreciază că această luptă a fost „cea mai groaznică înfrângere din istoria turcilor, care se datoreşte exclusiv necredinciosului şi afurisitului de Mihai”.

     Societatea medievală îşi avea baza oricărei politici în consolidarea puterii centrale (regală, voievodală etc.), reprezentată de domeniul regal sau princiar. Temelia puterii era reprezentată de posesia unei mari proprietăţi de pământ, sursă de bogăţie şi mijloc de câştigare a fidelităţilor prin daniile acordate.
efortul susţinerii unui război împotriva otomanilor a adus ţara în ruine
având în permanenţă nevoie de bani pentru plata trupelor sale, Mihai s-a confruntat cu o criză demofiscală, ca urmare a fugii ţăranilor din calea invaziei armatei lui Sinan, fapt care a provocat o instabilitate a masei de contribuabili
mutat la Târgovişte, căci Bucureştiul suferise mult în urma invaziei turceşti, domnul recheamă locuitorii, reface casele, împarte seminţele necesare cultivării pământului
pentru readucerea ţăranilor pe domeniile pe care aceştia le-au părăsit şi stingerea litigiilor, Mihai hotărăşte ca fiecare să rămână pentru totdeauna acolo unde se afla la data legământului
- prin legarea de glie, interzicerea dreptului de strămutare situaţia ţărănimii s-a înrăutăţit
- cauza principală a şerbirii (300 sate) constă în creşterea birurilor, consecinţă firească a stării generale de sărăcire a ţării, nevoia refacerii grabnice a resurselor ei vitale de a sporii numărul de angajaţi cu plată sub stindardul domnului

     În anul 1596 se pregătesc noi confruntări:
        •  Sigismund Báthory atacă zadarnic Timişoara
        •  Baba Novac conduce cu succes o expediţie balcanică în cursul căreia este arsă Plevna şi se înaintează până la Sofia
        •  alte acţiuni au loc la Vidin şi Babadag
        •  la 13 octombrie Mehmed al III-lea a luat cu asalt cetatea Agria
        •  la sfârşitul luni octombrie zdrobeşte la Keresztes, forţele creştine conduse de arhiducele Maximilian şi de principele Ardealului
        •  tătarii pradă Ţara Românească - Buzău, Gherghiţa şi Bucureşti sunt jefuite şi arse
Mihai se hotărăşte să-şi asume riscul pe cont propriu al unei noi politici:
        •  statornicirea unor raporturi de strictă egalitate cu principele Ardealului
        •  împăcarea cu turcii atât cât să poată fi refăcute resursele ţării în vedere unei noi înfruntări
        •  încheierea unui tratat cu Rudolf al II-lea care să-i asigure susţinerea materială corespunzătoare în participarea la Liga Sfântă
la 20 iulie 1597, în divanul turcesc Mahomed al III-lea se adresa lui Mihai recunoscându-i domnia pe viaţă, cu reducerea la jumătate a tributului
în martie 1598 pacea cerută de domn să fie recunoscută de sultan în condiţiile fixate de Mihai. Era practic o recunoaştere a independenţei care conferea beneficiarului o poziţie politică deosebită în răsăritul Europei.

      La Târnovo mitropolitul grec Dionisie Rally pregătea momentul începerii unei mari acţiuni antiotomane conduse de Mihai.
tratatul de prietenie şi alianţă militară cu Rudolf al II-lea s-a semnat la mănăstirea Dealu la 30 mai / 9 iunie 1598:
        •  împăratul se angaja să plătească 5.000 oşteni pentru acţiuni antiotomane
        •  lui Mihai i se garantează o domnie ereditară în Ţara Românească
negustorii români aveau deplină libertate comercială în Transilvania şi Ungaria. Sigismund Báthory predă Ardealul comisarilor imperiali în schimbul a două ducate, sileziene Oppeln şi Ratibor (martie 1598), în anul următor revine
trupele turceşti şi tătăreşti din Banat şi de la Buda se îndreaptă spre Oradea, care este asediată o lună (23 septembrie 1598). Aga Lecca cu 1500 ostaşi de elită merge în sprijinul asediaţilor
        •  Mihai intervine la Nicopole, Vidin şi Cladova
        •  spre oastea lui Mihai se îndreaptă bulgari şi sârbi
        •  în urma atacului din martie 1589 care a pustiit ţara, Mihai le-a răspuns cu atacul de la Oblucita (Isaccea) cel mai circulat loc de trecere al caravanelor din orient spre Polonia şi Moldova
Sigismund Báthory renunţă a doua oară la tron în favoarea vărului său Andrei Báthory, adeptul păcii cu turcii.
Mihai hotărăşte să intre în Ardeal spre a readuce această ţară în coaliţia antiotomană.

Mihai Viteazul
Mihai Viteazul    (1593 - 1601)