Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Duis ligula lorem, consequat eget, tristique nec, auctor quis, purus. Vivamus ut sem. Fusce aliquam nunc vitae purus. Aenean viverra malesuada libero. Fusce ac quam. Donec neque. Nunc venenatis enim nec quam. Cras faucibus, justo vel accumsan aliquam, tellus dui fringilla quam, in condimentum augue lorem non tellus. Pellentesque id arcu non sem placerat iaculis. Curabitur posuere, pede vitae lacinia accumsan, enim nibh elementum orci, ut volutpat eros sapien nec sapien. Suspendisse neque arcu, ultrices commodo, pellentesque sit amet, ultricies ut, ipsum. Mauris et eros eget erat dapibus mollis. Mauris laoreet posuere odio. Nam ipsum ligula, ullamcorper eu, fringilla at, lacinia ut, augue. Nullam nunc.

Sed et lectus in massa imperdiet tincidunt. Praesent neque tortor, sollicitudin non, euismod a, adipiscing a, est. Mauris diam metus, varius nec, faucibus at, faucibus sollicitudin, lectus. Nam posuere felis ac urna. Vestibulum tempor vestibulum urna. Nullam metus. Vivamus ac purus. Nullam interdum ullamcorper libero. Morbi vehicula imperdiet justo. Etiam mollis fringilla ante. Donec et dui. Class aptent taciti sociosqu ad litora torquent per conubia nostra, per inceptos hymenaeos. Etiam mi libero, luctus nec, blandit ac, rutrum ac, lectus.

    

     Progresul centralizării statale în Ţara Românească şi Moldova a stabilit centre de desfacere precis determinate pentru negustorii de peste munte la:
        •  Târgovişte, Câmpulung şi Târgşor (sub Neagoe Basarab - 1517)
        •  Trotuş - în patru bâlciuri anuale (sub Alexandru Lăpuşneanu)
     După 1541, dietele Transilvaniei au formulat principiul libertăţii comerciale depline cu Moldova şi Muntenia
produse de schimb:
        •  grâul - comercializat după necesităţi în funcţie de anii cu secetă mai cu seamă din Transilvania către ţările extracarpatice, dar şi invers
        •  animale
- mari centre Braşov şi Bistriţa ale comerţului internaţional, practicat în special de Moldova
- marea crescătorie de la Zăvădeni (iniţială de Alexandru Lăpuşneanu) era destinată în întregime exportului
        •  peştele
- era pescuit în râuri, bălţi, heleşteie şi era un bun obiect de schimb
- Petru Rareş numit de Neculce „măjariul” (măsură echivalentă cu carul de peşte) s-a ocupat de negoţul cu peşte înainte de a ajunge domn
- la Braşov schimbul cu peşte era în 1530 de 471.510 aspri şi în 1545 de 888.500 aspri
        •  vinul - era marfă cerută de ambele părţi ale Carpaţilor şi foarte lăudat de călătorii străini
        •  ceara - se vindea bine în Ardeal
- la începutul secolului volumul desfacerilor atingea 50.865 aspri
        •  fierul - se cumpăra de la Bistriţa şi Braşov de Mircea Ciobanul şi Alexandru Lăpuşneanu (1570). Erau aduse de peste munţi fierăstraie mecanice (8 pentru Alexandru Lăpuşneanu) şi alte mijloace de muncă mai deosebite
        •  armele - şi cei instruiţi să le folosească erau aduse din Transilvania - aportul lor la apărarea ţărilor române a fost important
        •  stofele - postavuri de Ypres, Louvain sau Köln tranzitau prin Braşov, Bistriţa, Sibiu
- bobul sau „pănura cenuşie” - o ţesătură de provenienţă locală (folosită de clasele de mijloc)
schimbul de produse al celor trei ţări române prin Braşov şi Bistriţa se ridica la 150.000–200.000 florini aur la jumătatea secolului al XVI-lea
- priceperea profesională şi meşteşugărească face obiectul schimbului:
breslaşii din Transilvania învăţaseră meseria de tipograf în Ţara Românescă şi Moldova
zidarii, ţiglarii, pietrarii, meşterii în construcţii din Transilvania erau solicitaţi de domnii din Târgovişte şi Suceava

     Ţările române extracarpatine continuau să fie avanpostul Transilvaniei, după înlăturarea lui Petru Rareş (1538), Ștefan Mailat, voievodul Ardealului se temea că o eventuală ocupare a Moldovei şi Ţării Româneşti de către turci ar avea o influenţă şi asupra ţării sale.
posesiunile transilvănene ale domnilor munteni continuă să se exercite real sau cu declaraţii de intenţie
după ce domnii Ţării Româneşti pierduseră Banatul Severinului, Amlaşul şi Făgăraşul, Radu cel Mare primeşte de la regele maghiar Vladislav al II-lea în 1507 domeniul Geoagiului cu 19 sate, care putea fi un eventual loc de refugiu
- stăpânirea va fi întărită şi în timpul lui Neagoe Basarab şi Radu de la Afumaţi. Din proprietatea lui Radu de la Afumaţi trece în cea a Craioveştilor (pribegi în Transilvania). În cursul luptelor pentru tronul muntean, 1523 Vinţul de Jos şi Vurpărul au aparţinut lui Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie (1535-1545)
posesiunile domnilor moldoveni:
        •  după 1484 Ștefan cel Mare stăpânea Ciceul şi Cetatea de Baltă domenii oferite de Matei Corvin în virtutea dreptului vasalic, Ciceul pe Someşul Mare cu 55 de sate, Cetatea de Baltă între cele două Târnave cu 40 de sate
        •  Petru Rareş prin acordul de la Lipova cu Ioan Zápolya din 1529 le va mai adăuga Bistriţa cu 23 de sate, Rodna cu 29 de sate, Unguraşul cu 34 de sate. La Ciceu s-a refugiat Petru Rareş în 1538.
        •  reînscăunat în 1541 va purta patru campanii pentru a le redobândi, dar recuperează doar Ciceul, Cetatea de Baltă, Rodna
în vremea stăpânirii Habsburgilor în Transilvania, domeniile moldovene sunt din nou pierdute, ca să fie trecător redobândite în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561) Ciceul şi Cetatea de Baltă să fie trecător redobândită
Petru Rareş a fost conştient de unitatea dacică a celor trei state carpato-dunărene. El a dorit să alăture întreg Ardealul Moldovei
- unii conducători, prin alianţe matrimoniale sau intervenţii directe în succesiunea domnească, şi-au asumat titluri de autoritate ce depăşeau marginile celor atribuite de puterea suzerană
Alexandru Lăpuşneanu autointitulat „Domn al Ţărilor Moldovei şi Valahiei”, poate şi pentru că a impus în Ţara Românească pe Mircea Ciobanul (1553) şi pe Pătraşcu cel Bun (1554)
Despot Vodă (1561- 1563) a încercat să impună un vasal pe tronul Ţării Româneşti, dar fără succes
o alianţă dinastică a existat între Moldova şi Ţara Românească între 1558-1561 şi 1561-1568 prin căsătoria fiicelor lui Rareş cu Mircea Ciobanul şi respectiv Alexandru Lăpuşneanu (domniţele Chiajna şi Ruxandra)
- Chiajna va tutela, după moartea soţului în 1559, domnia fiului său Petru cel Tânăr până în 1568.
în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, domnii celor două ţări au beneficiat de o adevărată unire dinastică timp de 15 ani:
        •  Alexandru al II-lea Mircea va înscăuna pe Petru şchiopul, fratele său, în Moldova, primul Basarab pe tronul Muşatinilor
        •  după 1577 voievodul de la Suceava va sprijini de la distanţă domnia munteană a nepotului său Mihnea Turcitul (1577-1583); (1585-1590).