Începând cu secolul al VI-lea populaţia romanizată carpato-danubiană  cunoaşte revărsarea unui nou val de migratori – slavii – veniţi din zonele occidentale ale Ucrainei, de pe Niprul Mijlociu şi Superior.
- migraţia slavilor se desfăşoară pe două direcţii: valea Tisei şi Moldova;
- o bună parte dintre triburile slave trece în Peninsula Balcanică până în Grecia şi se aşează peste populaţia romanică din aceste părţi;
- slavii erau oameni înalţi, blonzi-roşcovani, cu ochii albaştrii sau cenuşii;
- se ocupau, în special, cu creşterea vitelor, cu vânatul şi cu pescuitul, însă făceau şi agricultură prin cultivarea mai ales a meiului şi a ovăzului;
- locuiesc în aşezări răsfirate, prin păduri şi mlaştini, în colibe modeste şi se mişcă mereu dintr-un loc în altul (Procopius, De bello Gallico,VIII, 14)
- Mauriciu (secolul al VII-lea) informează că ei „au mulţi regi şi nu se înţeleg între ei”, de fapt, aceştia erau şefi militari aflaţi în fruntea unor triburi care aveau o organizare social-politică bazată pe o veche rânduială democratică în care problemele lor erau totdeauna discutate de obşte;   
- nu cunoşteau roata olarului, ceramica lor fiind rudimentară, lucrată cu mâna;
- slavii sunt păgâni animişti, practicau ca ritual de înmormântare incineraţia.

- invazia slavilor a întâlnit în ţinuturile Moldovei şi în Câmpia Dunării aşezări romanice (ei numesc  ţinutul din Câmpia Munteană „Vlaşca”ţara vlahilor)
- slavii pătrund mai întâi zona nord-estică a Basarabiei şi nordul Moldovei, apoi lunca Siretului şi Câmpia Munteană;
- în Transilvania s-au infiltrat prin partea sud-estică, mărturii la Cernat şi Poian (jud. Covasna);
- în secolul al VI-lea, grupuri mai mici ce se îndreptau spre zona Slovaciei pătrund în Maramureş;
- aşezări mixte, daco-romane şi slave, au fost descoperite la Iaşi – secolul al VI-lea, Hlincea (com. Ciurea, jud. Iaşi) – începutul secolului al VII-lea, Suceava, în diferite cartiere din Bucureşti (Ciurel, Militari, Străuleşti);
- o mare necropolă a fost găsită la Sărata Monteoru – secolele VI-VII  (jud. Buzău)
- în podişul Transilvaniei (la Mediaş, Bratei etc), în Oltenia şi Banat slavii pătrund în secolul al VII-lea.
- necropolele slave de la Someşeni-Cluj şi Nuşfalău (jud. Sălaj) datează din secolele VIII-IX.
     La sud de Dunăre, slavii, după ce au rupt definitiv limesul danubian al Imperiului bizantin (în anul 602), invadează valea Dunării şi separă romanitatea balcano-carpatică.
- dacă la sud de Dunăre populaţia a fost asimilată de slavi, în schimb la nord de Dunăre populaţia romanică a asimilat populaţia slavă;
- slavii nu au schimbat caracterul romanic al populaţiei nord-dunărene, contribuţia lor fiind mai însemnată în glotogeneza românei decât în etnogeneza românilor;
- aceasta se reflectă în îmbogăţirea vocabularului şi în preluarea unor instituţii cu terminologie slavă. 

 

 

 

pagina in lucru