Preistoria se încadrează în istoria universală între două momente fundamentale ale umanităţii:
        •  începutul procesului de antropogeneză - formarea (naşterea) omului, acum 3-4 milioane de ani;
        •  apariţia primelor civilizaţii - începe în jurul anului 3 000 î.Hr. când apar primele texte scrise ce confirmă existenţa oraşului-stat sumerian şi a regatului egiptean.
pe teritoriul României limitele cronologice sunt diferite:
- preistoria începe acum aproape un milion de ani şi se încheie în mileniul II î.Hr.
- preistoriei îi urmează protoistoria, nu antichitatea ca în cazul istoriei universale
în spaţiul acesta, antropologic şi arheologic sunt confirmate marile procese înregistrate pe alte meridiane ale Globului, de-a lungul tuturor subdiviziunilor timpului preistoric (paleoliticul; epipaleoliticul-mezoliticul; neoliticul; calcoliticul/eneoliticul şi perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului). 

     

     Preistoria începe cu antropogeneza (naşterea omului), un proces natural ce se desfăşoară diferenţiat în timp şi spaţiu.

primă fiinţă creatoare ar fi apărut, în lume, acum 5-7 milioane de ani;
dovezi certe despre un precursor fosil al omului au fost datate însă pentru intervalul 4-3 milioane de ani î.Hr. – un schelet conservat în straturi neogene (pliocene) din Etiopia, numit Lucy;
- o vechime de 2,6 milioane de ani au dovezile antropologice identificate, tot în Africa,  în Transvaal şi Tanzania;
- împreună cu Lucy, ele sunt atribuite antropoidelor (hominidelor) de tip Australopithecus, cele dintâi fiinţe cu aspect" (eidos, în limba greacă – „formă”) de om (anthropos, în greacă; homin, în limba latină).
resturi osteologice semnalate la Bugiuleşti (corn. Tetoiu, jud. Vâlcea), pe valea Olteţului au caractere apropiate primei faze a procesului de antropogeneza;
- cu o vechime de aproximativ două milioane de ani, sunt încadrate într-o aşa-zisăcultură osteodontokeratică;
- numeroşi arheologi români şi străini consideră însă că presupusele vestigii antropologice descoperite la Bugiuleşti aparţin, în realitate, unor maimuţe inferioare;
pentru continentul european, majoritatea specialiştilor consideră că urmele de locuire cele mai vechi ar data din intervalul 1.000.000 –700.000 î.Hr;
ultimele descoperiri arheologice de la Ciuperceni-Turnu Măgurele (jud. Teleorman) au identificate unelte din piatră cioplită prin lovire, care datează de acum circa un milion de ani.