Historia magistra vitae

b1
Epoca modernă

Parlamentul sau reprezentanţa naţională era format din două camere: Adunarea Deputaţilor şi Senatul şi a reprezentat una din instituţiile fundamentale ale statului român modern. Conform legii electorale, anexă la Constituţie, Parlamentul era ales pe baza unui vot cenzitar ce condiţiona participarea la viaţa politică funcţie de nivelul veniturilor obţinute din activităţi productive. Prin cele două camere el a devenit cadrul celor mai importante confruntări şi dezbateri cu privire la direcţiile de dezvoltare ale ţării şi la politicile şi strategiile de modernizare ale statului român.

Dezbaterile în cadrul Parlamentului începeau cu rostirea în faţa camerelor reunite a „mesajului tronului”, de regulă în luna noiembrie. Sesiunea parlamentară se întindea până în primăvară, 4-5 luni pe an. La închiderea dezbaterilor parlamentare se formula „răspunsul corpurilor legiuitoare la mesajul tronului”.

Parlamentul exercita dreptul de control asupra puterii executive prin urmărirea modului în care se aplicau legile ţării. În acest sens, deputaţii şi senatorii adresau guvernului sau miniştrilor interpelări în urma cărora unii dintre ei erau puşi într-o reală dificultate.

Parlamentul României moderne a reprezentat, de asemenea, cea mai înaltă tribună a vieţii publice, de unde s-au făcut auzite discursuri parlamentare pline de idei. Cele mai înalte conştiinţe ale timpului şi-au făcut cunoscute în acest cadru opiniile cu privire la diversele căi de modernizare a României (I.C.Brătianu, M.Kogălniceanu, V. Boerescu, C.A.Rosetti, L.Catragiu, T.Maiorescu, P.P.Carp, N.Iorga, S.Haret, etc).