Historia magistra vitae

b1
Epoca modernă

surse primare
  • 1. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 3. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 4. ........................................................................................................................................
  • 5. ........................................................................................................................................
  • 6. ........................................................................................................................................
  • 7. ........................................................................................................................................
  • 8. ........................................................................................................................................
  • 9. ........................................................................................................................................
  • 10. ........................................................................................................................................
  • 11. ........................................................................................................................................
  • 12. ........................................................................................................................................
  • 13. ........................................................................................................................................
  • 14. ........................................................................................................................................
  • 15. ........................................................................................................................................
  • 16. ........................................................................................................................................
  • 17. ........................................................................................................................................

 

 

 

 

  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
surse secundare
  • 1. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 3. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 4. ........................................................................................................................................
  • 5. ........................................................................................................................................
  • 6. ........................................................................................................................................
  • 7. ........................................................................................................................................
  • 8. ........................................................................................................................................
  • 9. ........................................................................................................................................
  • 10. ........................................................................................................................................
  • 11. ........................................................................................................................................
  • 12. ........................................................................................................................................
  • 13. ........................................................................................................................................
  • 14. ........................................................................................................................................
  • 15. ........................................................................................................................................
  • 16. ........................................................................................................................................
  • 17. ........................................................................................................................................

 

 

 

 

  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................

Populația

Dacă în Europa occidentală s-a produs o explozie demografică, pe bună dreptate numită „revoluția demografică”, fenomen care a însemnat o creștere fără precedent a populației, a așezărilor urbane și a marilor aglomerări, în țările române sporul demografic în secolul al XVIII-lea a fost lent și deci greu perceptibil sub aspect cantitativ. Trebuie să menționăm și faptul că nu dispunem de date concrete fiindcă nu se întocmeau statistici în mod regulat.

Populația era înregistrată în scopul impozitării ceea ce determina tendința de sustragere. De fapt se înregistrau sate sau familii nu indivizi. Totuși tendința de creștere este sigură pentru ambele țări. Nu se cunoaște însă exact rata natalității și a mortalității cu toate că este de presupus ca ultima să se mențină ridicată având în vedere epidemiile în lipsa unui sistem eficient de asistență sanitară, alimentația proastă, războaiele care atrag scăderea producției materiale și dezordine civilă pe fundalul unei înapoieri economice și a dominației otomane.

Cea mai mare transformare în sens modern în regimul demografic are loc în structura populației, în aspectul calitativ al dinamicii demografice unde progresul a fost spectaculos. Principala trăsătură a regimului demografic în Țările Române până la începutul secolului al XIX-lea o reprezintă deci creșterea lentă, ilustrată prin două fenomene:

■ creșterea numerică a așezărilor umane, mai ales a celor cu statut rural. Cea mai mare parte a locuitorilor locuiau la sate. În 1803 în Moldova se înregistra în mediul rural 90,9 % din populație. În intervalul I774 - 1803 densitatea populație a crescut aici de la 7,7 loc./km la 11,8;

■ creșterea populației în localitățile cu statut urban.

În cifre absolute populația Țării Românești crește de la 1.349.840 locuitori în 1774, la 1.795.130 în 1820 (după estimările istoricului demograf Louis Roman). Din acest punct de vedere, Țara Românească s-ar fi situat la nivelul mediu european. În Moldova creșterea s-a realizat de la 322.629 în 1772 la 588.784 în 1803. Deoarece sporul natural era foarte mic această creștere trebuie pusă mai mult pe seama trecerilor de populație din Transilvania sau din sudul Dunării în Principate. În Moldova un spor semnificativ de populație îl aduce migrația evreiască dinspre Galiția și Rusia ceea ce a avut consecințe economice benefice și a dus la o creștere a ponderii categoriilor urbane.

Un fenomen pe care trebuie să-l avem în vedere în evaluarea dinamicii demografice este fenomenul de fugă de pe moșii în vreme de războaie sau fiscalitate excesivă. În anii 1768 -1774 din cele 791 de sate ale Olteniei, 91 se pustiiseră. Totuși, la încetarea luptelor această populație revenea. Creșterea demografică cea mai mare se înregistrează după 1812 când prin pacea de la București se inaugurează o epocă mai stabilă, de pace relativă odată cu limitarea amestecului otoman în treburile interne ale celor două țări și instalarea unui cordon de carantină la Dunăre. Foametea este și ea mai puțin frecventă datorită creșterii producției cerealiere.