Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

Domnia lui Ștefan cel Mare reprezintă punctul culminant ai luptei pentru neatârnare și afirmare suverană a românilor în secolul al XV-lea.

•  a pus capăt anarhiei feudale ce dura de un sfert de secol, sprijinind ascensiunea economică și consolidând instituțiile statului

•  a folosit mijloace dure pentru a înfrânge rezistența marii boierimi, trecând până la executarea masivă a oponenților săi

•  în relațiile internaționale adoptă o poziție avantajoasă care să-i permită accesul la independență

•  a avut relații bune cu Polonia, Ungaria, Imperiul Otoman atâta timp cât au respectat libertatea țării sale

■ Moldova era vasală Poloniei încă din vremea Mușatinilor

■ Moldova era vasală Imperiului Otoman ce primea tribut 2000 de galbeni

- la 12 aprilie 1457, Ștefan cel Mare l-a învins la Doljești pe Petru Aron

■ Ștefan este uns domn la Drieptate, pe Siret, în prezența mitropolitului Teoctist, a boierilor și a oștenilor

■ Ștefan devenea domnul unei țări dezbinate, victima marilor boieri și forței dominatoare a marilor puteri vecine. La aceasta se mai adaugă și grave cedări teritoriale:

•  Chilia era pierdută în 1448 în favoarea Ungariei

•  Hotinul împreună cu Țara Sipenițului și Pocuția lăsate Poloniei de Petru Aron pentru sprijinul așteptat împotriva lui Ștefan.  


Politica internă

Refacerea domeniului domnesc minat de predecesorii săi a echilibrat raportul de forță economică între Ștefan cel Mare și marii posesori de pământ.

•  stimulează creșterea avuției micii boierimi și țărănimii libere prin danii și favorizarea cumpărărilor.

•  restructurarea principalelor instituții ale statului în special sfatul domnesc:

•  sporește numărul dregătorilor curții; dintre aceștia pârcălabii, comandanții cetăților cărora li se încredințează și conducerea administrativ-judecătorească a ținuturilor. Ei ocupau locul imediat următor marelui vornic;

■ armata avea o poziție privilegiată:

•  în „oastea cea mică” crește rolul gărzii domnești și a formațiunilor ce depindeau direct de domn:

•  din rândul micii boierimi a recrutat cavaleria;

•  țărănimea liberă a furnizat grosul armatei de pedestrași din rândul căreia a ridicat la rangul de viteji (călăreți) pe cei mai destoinici;

•  militarii de profesie erau români sau de alte etnii;

•  în 1465 la asediul Chiliei artileria s-a constituit ca armată distinctă;

•  cetățile aveau rol de apărare șl de concentrare și instruire a trupelor;

•  Chilia Nouă, Suceava, Soroca, Orhei, Cetatea Albă, Crăciuna, Neamț, Roman au fost întărite pentru a riposta armelor de foc;

•  „oastea cea mică” nu a sporit numeric 10.000 – 15.000 soldați bine înarmați și pregătiți tactic. Nu a fost neglijată nici oastea cea mare, Ian Dlugosz arată că „țăranii au fost strânși la oaste învățând pe fiecare să-și apere patria”;

■ preocupat de dezvoltarea comerțului a stimulat atât negustorii autohtoni sau pe cei din Brașov (1458) și Liov (1460) sau pe cei din Ungaria (1475), dăruiți cu acte și privilegii.  


Politica externă

În raporturile cu marile puteri vecine, Ștefan a reușit cu abilitate și înțelepciune să realizeze un sistem de relații care să-i asigure Moldovei o independență reală.

■ a urmărit emanciparea de sub suzeranitatea maghiară,

■ încearcă să refacă vechile raporturi cu Polonia, susținătoare a lui Petre Aron;

■ la Overchelăuți, la 4 aprilie 1459 este recunoscut domn de regele polonez în schimbul acceptării suzeranității acestei țări și cedării Hotinului (temporar); Petru Aron este izgonit.

■ la 3 iulie este reînnoit vechiul privilegiu al negustorilor lioveni.

■ în 1462 se va semna un nou acord prin care Hotinul era restituit lui Ștefan, recunoscându-i-se și drepturile asupra Chiliei.

Campania lui Mehmed al II-lea în regiunile nord-dunărene în 1462 a obligat toate statele din zonă să-și formuleze opțiunile:

• Polonia nu semnează un acord cu Poarta, rămâne în afara ostilităților

• Vlad Țepeș acționează în Țara Românească, cu presupusul sprijin al regelui maghiar, al cărui stat era direct vizat de agresiunea otomană.

• Ștefan, legat de Polonia prin mai multe acorduri și plătind tribut turcilor, a preferat o neutralitate activă.

Polarizările politice din vara anului 1462 în zonă:

•  Țara Românească și Ungaria intră într-o coaliție antiotomană;

•  Moldova în strânse legături cu Polonia interesată să-și refacă unitatea teritorială și să-ți consolideze pozițiile economice la gurile Dunării

•  la 26 ianuarie 1465 este recucerită Chilia, fapt ce a stârnit reacția adversă a lui Mehmed al II-lea și a lui Matei Corvin:

•  cu 40.000 soldați și o artilerie puternică, Matei Corvin se îndreaptă spre Oituz, ajungând la 13 noiembrie la Trotuș

•  la 7 decembrie 1467 trupele maghiare erau la Roman, apoi la Târgu Neamț și apoi la Baia

•  la 15 decembrie, la Baia, Ștefan are o strălucită victorie; voievodul Transilvaniei și 4000 ostași au rămas pe câmpul de luptă; regele a fost rănit;

•  conflictul cu Polonia din 1468 a pus regalitatea maghiară în situația de a nu mai putea interveni la răsărit de Carpați.

Caracteristica gândirii politice a lui Ștefan cel Mare a fost că a urmărit să nu se confrunte cu doi dușmani deodată:

•  păstrează relațiile cu Imperiul Otoman prin plata tributului;

•  înlătură suzeranitatea maghiară prin acceptarea celei poloneze.

Pericolul otoman în zona pontică determină noi alianțe politice și militare.

■ din 1463 Republica Veneția se găsea în război cu turcii:

■ hanul turcoman din Asia Mică, Uzun Hassan, se ridică împotriva lui Mehmed al II-lea:

- se alătură acestui efort și Caffa, Mangopul și Hanatul Crimeii:

■ Imperiul Otoman viza Chilia și Cetatea Albă.

•  asmuțiți de turci asupra Moldovei, tătarii de pe Volga au fost înfrânți în 1469 la Lipnic;

•  pentru o perioadă turcii au fost descurajați de replica dură a lui Ștefan cel Mare;

■ rivalitatea moldovo-munteană putea fi înlăturată prin acțiunea împotriva lui Radu cel Frumos.

•  la 27 februarie 1470 Ștefan cel Mare incendiază Brăila;

•  comerțul Țării Românești și al Transilvaniei la Gurile Dunării era grav afectat;

•  singura cale de acces rămânând Chilia, care se afla sub autoritatea lui Ștefan;

■ în ianuarie 1471 Ștefan pedepsește la Vaslui grupul de boieri trădători care, cu sprijinul lui Radu cel Frumos, urmăreau înlăturarea și uciderea lui Ștefan

■ la 7 martie 1471 Radu cel Frumos este învins la Soci (mic târg lângă Râmnicul Sărat)

■ Mehmed al II-lea fiind reținut în Asia Mică de războiul cu Uzun Hassan, Ștefan trece Milcovul și pe malul pârâului Vodnău înfrânge pe Radu la 21 noiembrie 1473;

■ Laiotă Basarab favorabil politicii antiotomane a lui Ștefan este înscăunat la Târgoviște


Campania antiotomană din anii 1475-1476

Dobîndindind o forța ofensivă deosebit de puternică, Poarta îi pretinde lui Ștefan să plătească tributul restant pe ultimi patru ani și să cedeze Chilia și Cetatea Albă, sau să riște un război cu Imperiul otoman.

•  apelurile lui Ștefan către puterile creștine au rămas fără ecou. În sprijinul său vor veni 5.000 secui și 1800 transilvăneni;

•  1476 Matei Corvin îi acordă Ciceul în cazul unui refugiu

•  ultimatumul sultanului este respins

■ împotriva Moldovei este trimis Suleiman beilerbeiul Rumelei în fruntea trupelor care luptau în Albania (120.000 de oșteni). În Țara Românească i s-au mai alăturat 17.000 luptători

•  în decembrie 1474 trupele turcești pătrund în Moldova

•  Ștefan cel Mare folosește tactica luptei de hărțuială, a „pământului pârjolit”

•  Suleiman găsește Bârladul pustiu, după care se îndreaptă spre Vaslui unde erau așezați cei 5000 secui

■ la 10 ianuarie 1475, la Vaslui, Ștefan obține o mare victorie: 30.000 de oameni și 40.000 cai au fost pierduți, iar 15.000 oșteni turci au fost luați prizonieri

- vestea despre marea victorie era adusă în Europa de celebra scrisoare circulară adresată șefilor statelor europene de Ștefan din Suceava la 25 ianuarie 1475

■ Poarta cucerește Caffa și Mangopol

- în vara anului 1475 întreg litoralul Mării Negre, între gurile Nistrului și ale Dunării, era subordonat Imperiului Otoman

■ apelul adresat Papei și celorlalți șefi de stat creștini s-a soldat cu un singur rezultat concret: regele Matei Corvin promitea sprijin militar și refuza acordarea azilului politic dușmanilor lui Ștefan (tratatul cu Matei Corvin iulie-august 1475)

- Moldova garanta negustorilor din regat libertatea de a face comerț pe întregul ei teritoriu

■ vasal al Ungariei și Poloniei, domnul încheia acest tratat în condiții de deplină egalitate și independență

Sultanul reînnoiește cererile: tributul restant, redarea Chiliei și Cetății Albe, restituirea prizonierilor luați la Vaslui.

■ Refuzat, Mehmed al II-lea a plecat din Constantinopol la 18 martie 1476 cu o oaste de 150.000-200.000 soldați spre Adrianopol unde a rămas 40 de zile:

•  la 22 mai se afla la Varna

•  Laiotă Basarab aducea 9 -12.000 soldați

•  tătarii participau cu 10.000 de oameni

■ Ștefan la Vaslui la 15 iunie 1476 mobilizează efective inferioare celor de anul trecut:

•  sprijinul suzeranilor nu a venit;

•  Veneția îi reține pe tătarii din Crimeea pe toată durata luptelor;

•  Mehmed al II-lea se pregătea să treacă Dunărea la Isaccea;

•  tătarii lui Eminek Mârza atacau Moldova din nord-est.

•  trupele moldovene conduse de Șendrea au zdrobit oastea invadatorilor în apropiere de Nistru.

•  Ștefan a hotărât să reziste la Valea Albă, unde vistiernicul Juga a fost trimis să supravegheze fortificațiile și la Suceava, unde Șendrea trebuia să apere cetatea

•  Neamțul, Cetatea Albă și Hotinul au fost întărite.

•  la 25 iulie 1476 avangarda trupelor turcești ajunsese în apropiere de Cetatea Neamțului și de întăriturile de la Valea Albă.

•  la căderea nopții trupele turcești împreună cu sultanul pătrund în interiorul fortificațiilor unde. după o luptă corp la corp, luptătorii moldoveni au fost copleșiți situația era foarte grea, zeci de sate au fost distruse, dar Ștefan reușește să-și refacă armata

■ Mehmed al II-lea nu și-a putut valorifica victoria, deoarece nu a putut cucerii cetățile Neamț, Suceava, Hotin, la aceasta se adaugă epidemia de ciumă și foametea generalizată

- trupele turcești fug în dezordine hărțuite de soldații moldoveni

■ Ștefan a construit o biserică deasupra mormântului colectiv al eroilor luptei de la Valea Albă (1496)


Pierderea Chiliei și Cetății Albe; Pacea cu Poarta (1484)

Cetățile Chilia și Cetatea Albă erau râvnite în continuare de turci.

■ Ștefan căuta noi alianțe pentru viitoarele confruntări:

- Veneția încheie pace cu turcii in 1479

■ în 1479 trupele otomane sprijinite de Basarab Țepeluș atacă Transilvania. Armata lui Ștefan Bathory aliată cu cea a cneazului bănățean Pavel Chinezul înfrânge armata otomană la 13 octombrie 1479 la Câmpul Pâinii în apropiere de Orăștie

■ Transilvania și Moldova rămân în continuare în frontul antiotoman:

- 8 iunie 1481 prin victoria de la Râmnic asupra lui Basarab Țepeluș, Ștefan scoate țara de sub autoritatea Porții și preia cetatea Crăciuna din nordul țării, ținutul Putnei

■ în 1483 prin semnarea păcii turco-ungare și venirea la tron a lui Baiazid al II-lea care considera Chilia și Cetatea Albă drept „poziții cheie și uși ale întregii Polonii, a Romei, a Tartariei, și a întregii Mări Negre” a grăbit reluarea ostilităților cu Imperiul Otoman:

•  pretextul invaziei otomane era motivat de imixtiunea lui Ștefan în Țara Românească și de refuzul de a plăti tribut.

•  sultanul, cu o armată de 100.000 oameni, o flotă puternică și sprijinit de oștile lui Vlad (Călugărul) și ale tătarilor, atacă Chilia, care a căzut la 14 iulie 1484

•  la 9 august 1484 turcii ocupă și Cetatea Albă

•  pierderea celor două cetăți a fost ireparabilă, eforturile diplomatice și militare efectuate de Ștefan nu au mai putut să le recupereze

■ la 15 septembrie 1485 Ștefan depune omagiu de vasalitate regelui Cazimir la Colomeea (cu o suită de 300 de persoane)

- cu ajutor polonez, Ștefan obține victoria asupra turcilor la Cătlăbuga (15 noiembrie 1458)

■ în 1486 la Scheia (unde turcii aduseseră un nou pretendent) Ștefan a scăpat cu ajutorul lui Purice, întemeietorul legendar al dinastiei Movileștilor

Emanciparea de sub suzeranitatea Poloniei

Ultimele lupte cu otomanii l-au convins pe Ștefan că relațiile ostile trebuie înlocuite cu înțelegerea și pacea:

•  din 1487 Moldova a plătit din nou tribut Porții

•  teritoriul din jurul Chiliei și Cetății Albe care nu mai aparținea Moldovei a fost delimitat

•  în 1503 Țara Românească și Moldova erau incluse în tratatul încheiat de Ungaria cu Poarta

•  obligațiile lor se limitau doar la plata tributului

•  pacea cu turcii (un compromis tactic), a apropiat Moldova de Ungaria și a îndepărtat-o de Polonia

■ în 1489 Moldova încheie un tratat cu Ungaria

■ relațiile cu regele polonez Cazimir al IV-lea se deteriorează încă din 1488 când a redeschis chestiunea Pocuției redobândită prin luptă

•  în urma litigiului au loc acțiuni reciproce care culminează cu înfrângerea expediției regelui Ioan Albert la Codrii Cosminului la 26 octombrie 1497

•  la 12 iunie 1499 se încheie un tratat între Polonia și Moldova, prin care Moldova era stat independent, încetând orice formă de vasalitate

■ Ștefan moare la 2 iulie 1504

Domnia sa lungă de 47 de ani a adus Moldovei nu doar o glorie militară fără precedent, dar și o înflorire culturală și artistică.