Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

După o perioadă de domnii obscure, strivite sub povara asuprii otomane, urmează o pagină de istorie de maximă strălucire a Țării Românești realizată în timpul domniei lui Mihai Viteazul.

•  născut în familia Basarabilor, fiul lui Pătrașcu cel Bun și frate cu Petru Cercel

•  dispune de o avere impresionantă, pe care și-a mărit-o în mod constant până în anul 1600:  un domeniu ce număra 129 sate și 20 părți de sate, printre cele mai mari din vremea sa.

■ din ianuarie 1588 până în 1593 - urcă constant în funcții și dregătorii, de la funcția de ban de Mehedinți, la acea de mare stolnic (1588 - 1591), mare postelnic (1592) și mare ban (1593)

- este ajutat de puternicele și bogatele familii oltene și de grupuri de financiari greci din capitala Imperiului.

■ în preajma urcării sale pe tronul Țării Românești, boierimea autohtonă manifesta o solidaritate nemaiîntâlnită motivată de excesiva asuprire otomană, de imixtiunea acesteia în viața internă a țării

■ în 1593 devine domn al Țării Românești confirmat de Poarta otomană  


Războiul antiotoman - campania din 1594 - 1595

Integrarea Țării Românești în alianța creștină adus la răscoala antiotomană din 13 noiembrie 1394, la București îndreptată împotriva creditorilor domnului și a unei mici oști turcești.

■ sultanul îi ordonase lui Mihai o expediție peste Carpați, împotriva răzvrătiților ardeleni

- ajutat de trupele boierești și de cel 2000 ostași trimiși de Sigismund Báthory alege calea luptei deschise, împotriva turcilor

■ 10 decembrie 1594, atacă Giurgiu care, puternic fortificat, rezistă, urmează Hârșova (1 ianuarie 1595), apoi Silistra (8 ianuarie 1595)

- domnul Moldovei își trimite trupe în Bugeac, unde Tighina nu a putut fi cucerită, dar Ismailul a fost ocupat în martie 1595

■ la Dunăre așteptau doi pretendenți însoțiți de oști otomane și tătărești

- la 14 și 16 ianuarie 1595 trupele conduse de Buzești și Radu Calomfirescu învingeau avangarda tătarilor la Putineiu și Stănești

■ joncțiunea trupelor turcești și tătărești nu a putut li împiedicată

- intervenția surprinzătoare a paharnicului Manta le risipește tabăra acestora de la Șerpătești

■ 25 ianuarie 1595, Mihai distruge Rusciuk și a preluat întreaga artilerie a trupelor otomane

■ banul Mihalcea atacă Silistra fără a o putea recuceri

■ haiducii balcanici ai domnului iau cu asalt Brăila, Cernavodă, Turtucaia și Nicopole

■ martie 1595, cetatea Brăila revenea Țării Românești

■ primăvara 1595, pașa de Vidin arse Craiova apărată de 160 de luptători sub comanda raguzanului Deli Marcu


Tratatul cu Sigismund Báthory (20 mai 1595)

Încă din ianuarie 1595, Sigismund Báthory îi cere lui Rudolf al II-lea, ca Țara Românească și Moldova să fie cuprinse în tratatul ce urmau să-l semneze împreună.

■ Aron Vodă nu era dispus să accepte suzeranitatea; a fost înlocuit cu Ștefan Răzvan care în iunie 1595 recunoaște în condiții umilitoare vasalitatea țării sale

■ în acest timp o delegație boierească munteană condusă de mitropolitul Eftimie era chemată la Alba-Iulia spre a negocia și semna un tratat cu Transilvania

•  textul elaborat de Sigismund, susținut de o conspirație boierească, cu scopul de a scădea autoritatea lui Mihai și de a închina țara lui Sigismund

•  domnul devenea „locțiitor” al lui Sigismund, trebuind să accepte tutela clasei dominante autohtone și cea a instituțiilor politice de peste munți, cărora li se cedau toate prerogativele politice interne șl externe ale statului

•  semnat la 20 mai 1595, actul a stârnit mânia lui Mihai


Campania antiotomană din 1595

În vara anului 1595 o armată otomană condusă de Ferhat pașa și apoi Sinan pașa așteaptă la Dunăre începerea ostilităților.

•  trupele lui Mihai nu depășesc 10.000 oameni din câre 2.000 transilvăneni conduși de Albert Kiraly.

•  turcii nu aveau cu mult peste 20.000 de oameni, aceștia trec Dunărea pe la Rahova, Giurgiu în urmărirea lui Mihai, retras la Călugăreni

•  la 13/23 august 1595, Mihai obține victoria asupra lui Sinan pașa, pe câmpul de luptă cad 7.000 ostași turci și este capturat steagul verde al profetului

■ superioritatea numerică a forțelor turcești care puseseră în mișcare doar avangarda, îl obligă pe Mihai să se retragă la Copăceni, pe Argeș, la București, Târgoviște și apoi la Stoenești pe Dâmbovița, lângă Bran, unde aștepta la 12 septembrie 1595 ajutorul aliaților săi.

■ între 17-27 august 1596, cancelarul polon Zamoyski îl înlocuiește pe Ștefan Răzvan cu Ieremia Movilă prin care „Moldova devenea membru credincios și inseparabil al coroanei poloneze”

■ fără a putea interveni în favoarea aliatului său Sigismund Báthory trece munții cu 23.000 de ostași între care, 13.000 de mercenari, trupele secuiești, mica oștire a lui Ștefan Răzvan și ajutorul toscan (300 de soldați toscani sub comanda lui Silvio Piccolomini)

- la 6-8 octombrie, Târgoviștea este recucerită

- la 12 octombrie, Ștefan Răzvan intră în București, repede abandonat de turci, nu înainte de a arunca în aer mica cetățuie, viitoarea mănăstire Radu-Vodă și după lupte care au durat cinci zile (15-20 octombrie 1595) ariergarda turcă surprinsă la Giurgiu este nimicită, iar cetatea cucerită

■ cronicarul turc Mustafa Nalma apreciază că această luptă a fost „cea mai groaznică înfrângere din istoria turcilor, care se datorește exclusiv „necredinciosului și afurisitului de Mihai”.


„Legământul lui Mihai Viteazul”

Societatea medievală își avea baza oricărei politici în consolidarea puterii centrale (regală, voievodală etc.), reprezentată de domeniul regal sau princiar. Temelia puterii era reprezentată de posesia unei mari proprietăți de pământ, sursă de bogăție și mijloc de câștigare a fidelităților prin daniile acordate.

■ efortul susținerii unui război împotriva otomanilor a adus țara în ruine

■ având în permanență nevoie de bani pentru plata trupelor sale, Mihai s-a confruntat cu o criză demofiscală, ca urmare a fugii țăranilor din calea invaziei armatei lui Sinan, fapt care a provocat o instabilitate a masei de contribuabili

■ mutat la Târgoviște, căci Bucureștiul suferise mult în urma invaziei turcești, domnul recheamă locuitorii, reface casele, împarte semințele necesare cultivării pământului

■ pentru readucerea țăranilor pe domeniile pe care aceștia le-au părăsit și stingerea litigiilor, Mihai hotărăște ca fiecare să rămână pentru totdeauna acolo unde se afla la data legământului

- prin legarea de glie, interzicerea dreptului de strămutare situația țărănimii s-a înrăutățit

- cauza principală a șerbirii (300 sate) constă în creșterea birurilor, consecință firească a stării generale de sărăcire a țării, nevoia refacerii grabnice a resurselor ei vitale de a sporii numărul de angajați cu plată sub stindardul domnului


Perioada 1596 - 1598

În anul 1596 se pregătesc noi confruntări:

•  Sigismund Báthory atacă zadarnic Timișoara

•  Baba Novac conduce cu succes o expediție balcanică în cursul căreia este arsă Plevna și se înaintează până la Sofia

•  alte acțiuni au loc la Vidin și Babadag

•  la 13 octombrie Mehmed al III-lea a luat cu asalt cetatea Agria

•  la sfârșitul luni octombrie zdrobește la Keresztes, forțele creștine conduse de arhiducele Maximilian și de principele Ardealului

•  tătarii pradă Țara Românească - Buzău, Gherghița și București sunt jefuite și arse

■ Mihai se hotărăște să-și asume riscul pe cont propriu al unei noi politici:

•  statornicirea unor raporturi de strictă egalitate cu principele Ardealului

•  împăcarea cu turcii atât cât să poată fi refăcute resursele țării în vedere unei noi înfruntări

•  încheierea unui tratat cu Rudolf al II-lea care să-i asigure susținerea materială corespunzătoare în participarea la Liga Sfântă

■ la 20 iulie 1597, în divanul turcesc Mahomed al III-lea se adresa lui Mihai recunoscându-i domnia pe viață, cu reducerea la jumătate a tributului

■ în martie 1598 pacea cerută de domn să fie recunoscută de sultan în condițiile fixate de Mihai. Era practic o recunoaștere a independenței care conferea beneficiarului o poziție politică deosebită în răsăritul Europei.


Alianța cu împăratul Rudolf al II-lea

La Târnovo mitropolitul grec Dionisie Rally pregătea momentul începerii unei mari acțiuni antiotomane conduse de Mihai.

■ tratatul de prietenie și alianță militară cu Rudolf al II-lea s-a semnat la mănăstirea Dealu la 30 mai / 9 iunie 1598:

•  împăratul se angaja să plătească 5.000 oșteni pentru acțiuni antiotomane

•  lui Mihai i se garantează o domnie ereditară în Țara Românească

■ negustorii români aveau deplină libertate comercială în Transilvania și Ungaria. Sigismund Báthory predă Ardealul comisarilor imperiali în schimbul a două ducate, sileziene Oppeln și Ratibor (martie 1598), în anul următor revine
■ trupele turcești și tătărești din Banat și de la Buda se îndreaptă spre Oradea, care este asediată o lună (23 septembrie 1598). Aga Lecca cu 1500 ostași de elită merge în sprijinul asediaților
•  Mihai intervine la Nicopole, Vidin și Cladova
•  spre oastea lui Mihai se îndreaptă bulgari și sârbi
•  în urma atacului din martie 1589 care a pustiit țara, Mihai le-a răspuns cu atacul de la Oblucita (Isaccea) cel mai circulat loc de trecere al caravanelor din orient spre Polonia și Moldova

■ Sigismund Báthory renunță a doua oară la tron în favoarea vărului său Andrei Báthory, adeptul păcii cu turcii.

■ Mihai hotărăște să intre în Ardeal spre a readuce această țară în coaliția antiotomană.